Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCĂLȚĂMINTE

 Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 127 pentru ÎNCĂLȚĂMINTE.

SCÂLCIA

SCÂLCIÁ , scâlciez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( i se ) toci încălțămintea ( într - o parte ) ; a ( se ) deforma . 2. Tranz . Fig . A pronunța incorect cuvintele ; a schimonosi , a poci . [ Pr . : - ci - a ] - Et .

 

SCÂLCIAT

... SCÂLCIÁT , - Ă , scâlciați , - te , adj . 1. ( Despre încălțăminte

 

SCÂLCIETURĂ

SCÂLCIETÚRĂ , scâlcieturi , s . f . Faptul de a ( se ) scâlcia ; deformare ; ( concr . ) parte deformată ( prin tocire ) a unui obiect ( în special a încălțămintei ) . [ Pr . : - ci - e - ] - Scâlcia + suf . -

 

SCÂRȚ

... SCÂRȚ interj . 1. Cuvânt care imită zgomotul ascuțit , strident produs de uși , roți etc . 2. Cuvânt care imită zgomotul caracteristic produs de încălțăminte în timpul mersului . 3. ( Fam . ) Exclamație de dezaprobare , de împotrivire sau de dispreț față de afirmația cuiva ; da ' de unde ! vorbă să fie ! [ Var . : sc ...

 

SCROAMBĂ

... SCROÁMBĂ , scroambe , s . f . ( Reg . ; mai ales la pl . ) Cizmă grosolană sau nepotrivită pe picior ; încălțăminte

 

SCROMBĂI

SCROMBĂÍ , scrombăiésc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A strica , a scâlcia încălțămintea . - Scroambă + suf . -

 

SFÂRLOAGĂ

... SFÂRLOÁGĂ , sfârloage , s . f . ( Reg . ) Încălțăminte

 

TÂRȘÂI

TÂRȘÂÍ , t ? rșâi , vb . IV . Tranz . A târî picioarele sau încălțămintea în mers , frecându - le de pământ și producând un zgomot

 

TÂRȘÂIT

... TÂRȘÂÍT^2 , - Ă , târșâiți , - te , adj . ( Despre picioare sau încălțăminte ) Care se târșâie , care se freacă de pământ în mers , producând un zgomot specific ; ( despre mers ) care produce un zgomot specific prin frecarea de pământ ...

 

TĂLPIG

... cărora se schimbă ițele . 2. S . n . Fiecare dintre cele două suporturi laterale curbate cu care sunt prevăzute unele scaune fără picioare . 3. S . m . Încălțăminte rudimentară alcătuită dintr - o talpă de lemn și o baretă de piele petrecută pe deasupra labei piciorului . 4. S . m . Șosetă foarte scurtă de damă ...

 

TĂLPUI

... TĂLPUÍ , tălpuiesc , vb . IV . Tranz . 1. A pune talpă la încălțăminte

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>