Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VIRTUTE
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 23 pentru VIRTUTE.
MUTACÍSM s . n . 1. Refuz deliberat de comunicare în virtutea unei tendințe simulatorii sau datorită atitudinii de supraestimare , opoziționism etc . 2. Pronunțare a unei consoane ( mai ales a lui m , b , p ) în locul
... OSTĂȘÍE s . f . ( Înv . ) 1. Serviciu de ostaș ; militărie . 2. Oștire , armată . 3. Virtute
PERMÍS , permise , s . n . Autorizație scrisă , eliberată de un for competent , în virtutea căreia cineva poate exercita o profesiune sau poate beneficia de anumite drepturi . Permis de
... căiește . 2. S . m . și f . Adept al unei secte creștine apărute în Ungaria în jurul anului 1825 , care consideră pocăința mai presus de orice virtute
PRACTICÁ , práctic , vb . I . Tranz . l , A exercita o meserie , o profesiune ; a se ocupa cu . . . , a profesa . 2. ( Rar ) A pune în aplicare ; a folosi , a utiliza , a întrebuința . Practică
PRESCRÍPȚIE , prescripții , s . f . 1. Obligație , dispoziție , prevedere ( impusă printr - o lege , printr - un regulament etc . ) ; prescript . 2. Dispoziție legală în virtutea căreia , după un anumit timp și în anumite condiții , se câștigă ori se pierde un drept sau încetează efectele unei hotărâri judecătorești neexecutate . 3. Recomandație dată de medic unui bolnav ( printr - o rețetă ) ; recomandație de folosire a unui medicament ; p . ext .
PRONUNȚÁ , pronunț , vb . I . 1. Tranz . A emite , a rosti sunete , silabe , cuvinte , propoziții , fraze ; a articula . 2. Tranz . A da o hotărâre , o sentință judecătorească ; a declara ceva în virtutea autorității cu care este învestit . 3. Refl . A - și spune părerea , a - și da avizul ; a lua
PROTECTORÁT , protectorate , s . n . Formă de dependență politică a unui stat față de altul în virtutea unei convenții conform căreia statul protector conduce politica externă a statului protejat , acesta păstrându - și autonomia internă ; conducere exercitată de statul
RÉNTĂ , rente , s . f . Venit , profit regulat pe care îl poate obține un proprietar în virtutea dreptului său de proprietate asupra unui teren , capital etc . ( prin cedarea contra plată a dreptului de folosință a acestora ) ; dobândă produsă de o
SEMNATÁR , - Ă , semnatari , - e , s . m . și f . Persoană care semnează ( în virtutea unei împuterniciri ) un act , un tratat , o convenție , o scrisoare
SIMBÓL , simboluri , s . n . 1. Semn , obiect , imagine etc . care reprezintă indirect ( în mod convențional sau în virtutea unei corespondențe analogice ) un obiect , o ființă , o noțiune , o idee , o însușire , un sentiment etc . 2. Spec . Semn convențional sau grup de semne convenționale folosit în știință și tehnică și care reprezintă sume , cantități , operații , fenomene , formule etc . 3. ( Bis . ; în sintagma ) Simbolul credinței = rugăciune care reprezintă expunerea succintă a dogmelor fundamentale ale religiei creștine ; crezul . [ Acc . și : símbol . - Pl . și : ( rar )