Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VEZICULĂ

 Rezultatele 11 - 19 din aproximativ 19 pentru VEZICULĂ.

ICTER

ÍCTER , ictere , s . n . Boală a ficatului și a veziculei biliare , care se caracterizează prin colorația galbenă a pielii și a mucoaselor bolnavului , provocată de impregnarea acestora cu pigmenți biliari ;

 

NISIP

NISÍP , nisipuri , s . n . l . Rocă sedimentară neconsolidată , provenită din sfărâmarea unor minerale , roci sau organisme și care se prezintă sub forma unei acumulări de granule fine ; p . ext . ( mai ales la pl . ) loc , teren , întindere alcătuită din asemenea rocă și , de obicei , lipsită de vegetație . 2. Depunere patologică de granule fine de oxalați , urați , silicați etc . , care se formează într - un rinichi , în vezica urinară sau în vezicula biliară . [ Var . : ( reg . ) năsíp s .

 

OTOCIST

... OTOCÍST , otociste , s . n . ( Anat . ) Organ auditiv al nevertebratelor , format dintr - o veziculă

 

OTOLIT

OTOLÍT , otolite , s . n . ( Anat . ) Corpuscul calcaros din urechea internă a vertebratelor sau din vezicula auditivă a nevertebratelor , care servește la formarea senzației de echilibru sau la transmiterea vibrațiilor

 

PERICOLECISTITĂ

PERICOLECISTÍTĂ , pericolecistite , s . f . ( Med . ) Inflamație a membranei care acoperă vezicula biliară și a țesutului care o

 

PUȘCHEA

... PUȘCHEÁ , pușchele , s . f . ( Pop . ) Veziculă

 

VEZICULAR

... VEZICULÁR , - Ă , veziculari , - e , adj . În formă de veziculă

 

VEZICULOS

VEZICULÓS , - OÁSĂ , veziculoși , - oase , adj . Cu

 

<<< Anterioarele