Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru U
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 1236 pentru U.
UȘÓR^2 , - OÁRĂ , ușori , - oare , ( I , II ) adj . , ( III ) adv . I. Adj . 1. Care are greutate mică , care cântărește puțin , care exercită o presiune redusă asupra suprafeței pe care stă . 2. ( Despre alimente ) Care se digeră cu ușurință , care nu cade greu la stomac . 3. Iute , sprinten , vioi . 4. ( Despre urme , linii etc . ) Care este ( sau pare a fi ) făcut printr - o apăsare slabă sau de un corp cu greutate redusă . 5. Mic , puțin , redus ( ca volum , amploare , consistență , intensitate ) . II. Adj . 1. Care este lesne de suportat , de îndurat ; ( despre boli ) lipsit de gravitate ; ( despre obligații materiale ) care nu împovărează ; mic . 2. Care nu prezintă dificultăți , care este lesne de înțeles sau de realizat ; simplu . 3. Lipsit de seriozitate , superficial ; frivol . III. Adv . 1. Încet , domol , lin ^3 ; fără zgomot . 2. Cu ușurință , fără efort ; lesne , comod . 3. Fără seriozitate ; în mod superficial , ușuratic . 4. Puțin . [ Var . : ( Înv . și reg . ) ușúre adj . , adv . ] UȘÓR^1 , ușori , s . m . Fiecare dintre cei doi stâlpi verticali de care se prind canaturile porții sau ale ușii ; părțile laterale ale tocului ușii sau ferestrei . [ Var . : usciór , ușciór s .
UȘUÍ , ușuiesc , vb . IV . Tranz . A alunga păsările ( strigând " uș ! " ) . - Uș + suf . -
UȘURÁ , ușurez , vb . I . Tranz . și refl . 1. A reduce sau a scădea din greutate . 2. Fig . A ( - și ) alina , a ( - și ) potoli o suferință fizică sau morală . 3. A ( se ) elibera , a scoate sau a ieși de sub apăsarea unui lucru greu ; a ( se )
UȘURÁRE , ușurări , s . f . Acțiunea de a ( se ) ușura și rezultatul ei . V.
UȘURÁT , - Ă , ușurați , - te , adj . 1. Care a scăzut în greutate . 2. Fig . Împăcat , liniștit sufletește , scăpat de o
UȘURÁTIC , - Ă , ușuratici , - ce , adj . ( Despre oameni și manifestările lor ) Lipsit de seriozitate ( mai ales din punct de vedere moral ) ; nesocotit ; flușturatic , frivol . - Ușor ^2 + suf . -
UȘÚRE adj . , adv . v . ușor ^
UȘURÉL , - EÁ , - EÁ , - ÍCĂ , ușurei , - ele , adj . , adv . Diminutiv al lui ușor ^2 . - Ușor ^2 + suf . - el , - ea , -
UȘURÍME s . f . ( Rar ) Ușurință . - Ușor ^2 + suf . -
ÚȚA interj . v .
ÚȘĂ , uși , s . f . 1. Deschizătură de formă regulată lăsată în peretele unei clădiri , la un vehicul , la o mobilă , pentru a permite intrarea ( și ieșirea ) ; ansamblu format dintr - un cadru fix de care se prinde o tăblie mobilă de lemn sau de metal care închide sau deschide această deschizătură ; p . restr . tăblia din acest ansamblu . 2. Fig . Casă ,