Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TOTUL

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 260 pentru TOTUL.

PARTE

... PÁRTE , părți , s . f . I. 1. Ceea ce se desprinde dintr - un tot , dintr - un ansamblu , dintr - un grup etc . , în raport cu întregul ; fragment , bucată , porțiune . 2. Element constitutiv , precis delimitat , din structura unui tot , a unui ansamblu ; element indisolubil legat de componența sau de esența unui lucru ; p . ext . sector , compartiment . 3. Ceea ce revine cuiva printr ...

 

REST

... REST , resturi , s . n . 1. Ceea ce rămâne dintr - un tot , dintr - un ansamblu din care cea mai mare parte a fost consumată , îndepărtată , luată , scoasă ; rămășiță . 2. Tot ceea ce nu face parte din rândul lucrurilor menționate anterior . 3. Sumă de bani care se înapoiază celui care face o plată cu monede ori ...

 

SEMN

... SEMN , semne , s . n . 1. Tot ceea ce arată , ceea ce indică ceva . 2. Gest , mișcare care exprimă un gând , o intenție , o stare sufletească sau sugerează cuiva o acțiune . 3 ... vede undeva sau pe ceva după o atingere sau apăsare ; urmă , pată . 6. Unitatea dintre un sens și o indicație grafică . 7. Simbol , emblemă . 8. Tot

 

UNI

... UNÍ^3 , unesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . ( recipr . ) A ( se ) aduna unul lângă altul pentru a forma un tot ; a ( se ) împreuna , a ( se ) alătura , a ( se ) îmbina spre a forma un tot . 2. Refl . recipr . A încheia o înțelegere , o alianță etc . în vederea unui scop comun . 3. Tranz . și refl . recipr . A ( se ...

 

UNITAR

... UNITÁR , - Ă , unitari , - e , adj . Care formează un singur tot , un întreg ; omogen . UNITÁR , - Ă , unitari , - e , adj . Care formează un singur tot

 

UNITATE

... UNITÁTE , unități , s . f . 1. Numărul unu . 2. Însușirea a tot ce constituie un întreg indivizibil . 3. Coeziune , omogenitate , solidaritate , unire ; tot

 

ÎMBINA

... A ( se ) lega , a ( se ) uni , a ( se ) împreuna , a ( se ) asocia pentru a realiza un tot

 

ÎMBINARE

... ÎMBINÁRE , îmbinări , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) îmbina și rezultatul ei ; unire într - un tot

 

ÎMPREUNAT

... ÎMPREUNÁT , - Ă , împreunați , - te , adj . Care este unit cu altul ( într - un tot

 

ÎNCĂPUIT

... ÎNCĂPUÍT , - Ă , încăpuiți , - te , adj . ( Reg . ) Care are de toate ; care are tot

 

ÎNCORPORA

... încorporez , vb . I . Tranz . 1. A uni , a împreuna mai multe lucruri pentru a face un singur corp , un tot

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>