Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TONALITATE

 Rezultatele 11 - 14 din aproximativ 14 pentru TONALITATE.

SUITĂ

... f . 1. Grup de oameni care însoțește un demnitar , un suveran ; alai , escortă . 2. Lucrare muzicală instrumentală alcătuită din mai multe părți scrise în aceeași tonalitate

 

TON

TON ^2 , tonuri , s . n . I. 1. Sunet simplu , produs de o sursă care vibrează sinusoidal în timp ; interval dintre două sunete ( muzicale ) situate la o distanță de o secundă mare ; p . ext . sunet reprezentând cea mai mare distanță dintre treptele alăturate ale gamei . 2. Tonalitatea unei bucăți muzicale . 3. Înălțimea cu care se pronunță o silabă . 4. ( Înv . ) Accent . II. 1. Atmosferă specifică rezultată din cuprinsul unei opere literare ; notă dominantă a stilului sau a vorbirii cuiva . 2. Grad de luminozitate a unei culori ; nuanță a unei culori . 3. ( Înv . ; în expr . ) A - și da ton = a - și da importanță , aere . TON ^1 , toni , s . m . Pește teleostean răpitor marin care seamănă cu pălămida , ajungând până la lungimea de patru metri ( Thunnus

 

TONAL

... TONÁL , - Ă , tonali , - e , adj . Referitor la ton ^2 sau la tonalitate

 

VARIAȚIE

VARIÁȚIE , variații , s . f . 1. Schimbare , transformare ; stare a unui lucru care se prezintă sub diferite forme , în mod variat ; trecere de la o formă la alta ; aspect variabil , schimbător . 2. ( În forma variațiune ) Modificare a unei teme muzicale sub raportul melodiei , al ritmului , al măsurii , al armoniei , al tonalității

 

<<< Anterioarele