Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TERMINAL
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 27 pentru TERMINAL.
GLAND , glanduri , s . n . ( Anat . ) Porțiunea terminală a
ILEÓN , ileonuri s . n . Porțiunea terminală a intestinului subțire . [ Pr . : i - le -
INFÁRCT , infarcte , s . n . Boală care constă în distrugerea unui organ sau a unei părți dintr - un organ ca urmare a astupării unei artere sau a unei vene
... INSÉRȚIE , inserții , s . f . 1. Inserare ; ( concr . ) ceea ce se inserează . 2. Legare , fixare . 3. ( Anat . ) Locul de fixare pe os a capătului terminal al unui mușchi . 4. Strat de material ( metalic sau textil ) inclus în structura altui material sau cuprins între fețele de contact pentru a - i ...
MUȘEȚÉL s . m . Plantă erbacee anuală , medicinală , din familia compozitelor , cu frunze divizate și cu flori albe pe margini și galbene în centru , foarte aromatice , grupate în capitule terminale ; romaniță ( Matricaria chamomilla ) . - Mușat ( reg . " frumos " et . nec . ) + suf . -
... PIN ^3 , pini , s . m . ( Electron . ) Terminal al unui circuit integrat . PIN ^2 , pini , s . m . Arbore din familia pinaceelor , înalt până la 40 de metri , cu frunze persistente în formă de ...
POLINEVRÍTĂ , polinevrite , s . f . Boală a nervilor periferici , caracterizată prin alterarea mai multor trunchiuri nervoase și ramuri
RADIORELÉU , radiorelee , s . n . Instalație care permite realizarea unei comunicații fără fir între două stațiuni terminale , prin stațiuni de recepție - emisie intermediare . [ Pr . : - di - o - ] - Radio ^2 +
RECEPTÁCUL , receptacule , s . n . Porțiune terminală a axului floral , care , de obicei , este mai îngroșată , formând partea susținătoare a florii , și care adesea se prelungește , alcătuind pedunculul floral . [ Var . : receptácol s .
ROȘĂȚEÁ , roșățele , s . f . Plantă erbacee cu tulpina cilindrică dreaptă , cu flori dispuse într - o umbelă terminală ( Botumus umbellatus ) . - De la
... SIMPÓDIU , simpodii , s . n . Tip de ramificație a tulpinii în care mugurele terminal