Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SPAȚIU

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 328 pentru SPAȚIU.

CEL

... adj . , pron . dem . I. Adj . dem . ( antepus ) ( Pop . ) ( Arată că ființa sau lucrul desemnate de substantivul pe care îl determină se află mai departe , în spațiu sau în timp , de vorbitor ) . Ia în brațe cea căldare . II. Art . , adj . 1. ( Precedă un adjectiv care determină un substantiv articulat sau un substantiv ... relativ ) Cel mai bun . 4. ( Substantivează adjectivul pe care îl precedă ) Cel bogat . III. Pron . dem . 1. ( Indică pe cineva sau ceva relativ depărtat , în spațiu

 

CER

... CER ^2 , ceruri , s . n . 1. Spațiu cosmic nesfârșit în care se află aștrii ; ( mai ales ) parte din acest spațiu văzută deasupra orizontului , care are o formă aparent emisferică ; boltă cerească , firmament . 2. Aer , văzduh , atmosferă . 3. Rai ^1 , eden , paradis . CER ^1 , ceri , s ...

 

COSMOS

... CÓSMOS s . n . 1. Spațiu cosmic ; univers . 2. ( La grecii antici ) Universul , considerat ca un tot armonios organizat , infinit în timp și în spațiu

 

INTERIOR

... INTERIÓR , - OÁRĂ , interiori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care este situat înăuntrul unui lucru , al unui spațiu limitat etc . ; intern . 2. S . n . Partea interioară ( 1 ) a unui obiect , a unui spațiu circumscris ( și închis ) , a unei încăperi ( împreună cu tot ce se află aici ) ; spec . mobilierul sau aranjamentul unei locuințe , al unei camere etc ...

 

INTERSPAȚIU

... INTERSPÁȚIU , interspații , s . n . ( Rar ) Spațiu liber sau distanță între două obiecte , două piese etc . - Inter ^1 - + spațiu

 

LOC

... LOC , locuri , s . n . I. 1. Punct , porțiune determinată în spațiu . 2. Spațiu ocupat de cineva sau de ceva . 3. Pasaj într - o scrisoare ; publicație în care a apărut un anumit lucru . II. 1. Slujbă , post ...

 

MICROCLIMAT

MICROCLIMÁT , microclimate , s . n . Totalitatea condițiilor de climă ( temperatură , umiditate , vânt ) particulare unor spații mici ; clima spațiului din imediata apropiere a solului ;

 

NESFÂRȘIT

... NESFÂRȘÍT^2 , - Ă , nesfârșiți , - te , adj . 1. Care nu se sfârșește , nu are limite ( în timp sau spațiu ) , nu încetează , nu se consumă , care nu are sfârșit ; fără sfârșit ; fără margini : etern , veșnic ; infinit . 2. Foarte mare , foarte întins , foarte numeros , foarc intens ...

 

OCHI

OCHÍ^2 , ochesc , vb . IV . 1. Intranz . A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta ; a fixa linia de ochire a unei arme ; a lua ținta , a ținti . 2. Tranz . A urmări , a fixa cu privirea , a descoperi pe cineva ( printre mai multe persoane ) cu o anumită intenție ; a ( - și ) pune ochii pe cineva . 3. Refl . unipers . ( Reg . , despre întinderi acoperite de zăpadă ) A face din loc în loc pete , ochiuri ( negre sau de verdeață ) prin topirea zăpezii . ÓCHI^1 , ochi , ( I , II 4 , 7 , 11 , 12 , III ) s . m . ochiuri , ( II 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 8 , 9 , 10 , 13 ) s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii , de formă globulară , sticloase , așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale ; globul împreună cu orbita , pleoapele , genele ; irisul colorat al acestui organ ; organul vederii unui animal sau al unei insecte , indiferent de structura lui . 2. Facultatea de a vedea , simțul văzului , vedere ; privire , uitătură . 3. ( La pl . ) Obraz , ...

 

OPERATOR

OPERATÓR , - OÁRE , operatori , - oare s . , adj . 1. S . m . și f . Muncitor calificat care supraveghează funcționarea unei mașini de lucru , a unui aparat sau care efectuează diverse operații cu acestea . 2. S . m . și f . Persoană care face anumite operații chirurgicale ; chirurg . 3. S . m . ( Mat . ) Funcție între două spații vectoriale , compatibilă cu structura vectorială a spațiilor respective . 4. S . m . ( Fil . ) Conectiv . 5. Adj . ( În sintagma ) Bloc operator = complex în cadrul unei secții de chirurgie care include sala de operații , sala de preanestezie și sălile

 

ORIENT

... ext . spațiul geografic situat la est față de un punct de referință ( îndeosebi Asia și estul Africii ) ; nume generic pentru țările sau popoarele din acest spațiu

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>