Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SILABĂ
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 106 pentru SILABĂ.
... DIFTÓNG , diftongi , s . m . Pronunțare în aceeași silabă a unei vocale cu o semivocală ; grup de două sunete format dintr - o vocală și o semivocală care se pronunță în aceeași silabă ...
... 1. Dilatare temporară sau permanentă a unui organ cavitar sau tubular . 2. Licență care constă în folosirea unei silabe scurte cu valoare de silabă
... HAPLOLOGÍE , haplologii , s . f . ( Lingv . ) Suprimare prin disimilație totală a unei silabe identice sau asemănătoare cu o silabă
MĂSÚRĂ , măsuri , s . f . I. 1. Valoare a unei mărimi , determinată prin raportarea la o unitate dată ; măsurare , determinare . 2. Unitate convențională pentru măsurarea dimensiunilor , cantităților , volumelor etc . ; vas , aparat etc . care reprezintă această unitate convențională . Instrument ( sau aparat ) de măsură = instrument ( sau aparat ) cu care se măsoară . 3. Cantitate determinată , întindere limitată . 4. Cea mai mică diviziune care stă la baza organizării și grupării duratei sunetelor muzicale și care se notează printr - o fracție plasată la începutul primului portativ . 5. Unitate metrică compusă dintr - un anumit număr de silabe accentuate și neaccentuate sau ( în metrica antică ) dintr - un anumit număr de silabe lungi și scurte , care determină ritmul unui vers . 6. ( Fil . ) Categorie a dialecticii care reflectă legătura dintre cantitate și calitate , cuprinzând intervalul în limitele căruia schimbările cantitative pe care le suferă un anumit lucru sau fenomen nu duc la o transformare a calității lui . II. Fig . 1. ( Mai ales la pl . ) Dispoziție , procedeu , mijloc întrebuințat pentru realizarea unui anumit scop ; hotărâre , prevedere . 2. Capacitate ; valoare , putere , grad . 3. Limită , punct extrem până la care se poate concepe , admite sau până la care este posibil ceva ; moderație , cumpătare ,
MÉTRU , metri , s . m . 1. Unitate fundamentală de măsură pentru lungime din sistemul metric . 2. Instrument ( alcătuit dintr - o riglă , bandă gradată de metal , de lemn etc . ) egal cu un metru ( 1 ) și divizat în centimetri și milimetri , cu care se măsoară lungimile . 3. Grup de silabe constituind unitatea de măsură a versului ; p . ext . ritm determinat de împărțirea unui vers în silabe . 4. ( Muz . ) Ordinea succesiunii unităților de timp , determinată de accente tari sau slabe ; sistemul de organizare a ritmului ; ritm ,
OMOFÓN , - Ă , omofoni , - e , adj . ( Despre cuvinte , grupuri de cuvinte , silabe etc ) Care se pronunță la fel cu alt cuvânt , grup de cuvinte , silabe etc . , fără a se scrie
... PAROXITÓN , - Ă , paroxitone , adj . , s . n . 1. Adj . , s . n . ( Cuvânt , formă gramaticală ) care are accentul pe penultima silabă
... POSTTÓNIC , - Ă , posttonice , adj . ( Lingv . : despre silabe sau sunete ) Care urmează după o silabă
PROTÓNIC^2 , - Ă , protonici , - ce , adj . Care ține de protoni , privitor la protoni . PROTÓNIC^1 , - Ă , protonici , - ce , adj . ( Despre sunete și silabe ) Care se găsește înaintea silabei
... SLOVENÍ , slovenesc , vb . IV . Tranz . ( Înv . ) A citi cu greu , pronunțând literă cu literă sau silabă cu silabă
... TROHÉU , trohei , s . m . Picior de vers alcătuit dintr - o silabă lungă și una scurtă ( în metrica poeziei antice ) sau dintr - o silabă