Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RETORICĂ
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 23 pentru RETORICĂ.
EPIFRÁZĂ , epifraze , s . f . Figură retorică prin care se adaugă unei fraze care pare terminată una sau mai multe părți în care se dezvoltă o idee
FABULÁȚIE , fabulații , s . f . 1. Poveste alegorică ; p . ext . povestire cuprinsă într - o operă literară , afabulație . 2. Figură retorică prin care se redă ca real ceva imaginar . 3. Prezentare a unei fapte imaginare ca reală ; p . ext .
... METABÓLĂ , metabole , s . f . Procedeu retoric
OBSECRÁȚIE , obsecrații , s . f . Figură retorică prin care oratorul imploră ajutorul zeilor sau al oamenilor . [ Var : obsecrațiúne s .
ORATORÍE s . f . Arta de a compune și de a rosti discursuri ; arta de a vorbi în public ; elocvență , retorică ,
PRETERIȚIÚNE , preterițiuni , s . f . Figură retorică prin care autorul atrage atenția că nu vrea să aducă în discuție un anumit lucru , despre care totuși vorbește . [ Pr . : - ți -
PROLÉPSĂ , prolepse , s . f . Figură de stil sau de retorică prin care se preîntâmpină obiecțiile posibile ale
PROZOPOPÉE , prozopopei , s . f . Figură retorică prin care autorul pune să vorbească o persoană absentă , defunctă sau un personaj alegoric . [ Var . : prosopopée s .
RÉTOR , retori , s . m . 1. ( În antichitatea greco - romană ) Maestru , profesor de retorică . 2. Orator . [ Var . : ( înv . ) rítor s .
RETORÍSM s . n . Abuz de figuri și de elemente retorice , elocvență emfatică , vorbărie pompoasă , lipsită de
RITÓRICĂ s . f . v .