Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLAC������������������������������������������������������

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 22 pentru PLAC������������������������������������������������������.

CONVENI

CONVENÍ , convín , vb . IV . Intranz . 1. A corespunde cu dorințele cuiva , a fi pe placul cuiva . 2. A cădea de acord cu cineva ; a se învoi , a se

 

CUM

... să fie ? 3. Ce ? poftim ? 4. Cu cât ? cu ce preț ? Cum dai merele ? II. ( Explicativ ) Cât de ( mare , mult , bine , tare etc . ) Cum îți plac florile ! B. Conj . ( Stabilește raporturi de subordonare ) 1. ( Introduce o completivă directă sau indirectă ) Privind în urma lor cum se duceau , rămase gânditor . 2. ( Introduce ...

 

DISCREȚIE

... a rămâne , a pune , a lăsa ) la discreția cuiva = a fi ( sau a ajunge etc . ) la bunul plac

 

GÂND

... minte ; memorie . I - a ieșit din gând . 4. Intenție , plan . A venit cu gând bun . 5. Convingere , părere . 6. Voie , dorință , plac

 

GURMAND

... GURMÁND , - Ă , gurmanzi , - de , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) căreia îi plac

 

HANG

HANG , hanguri , ( 2 ) s . n . 1. ( În expr . ) A ține hangul = a ) a acompania o melodie ; b ) fig . a însoți , a întovărăși ; c ) fig . a ține partea cuiva , aprobând tot ce face și ce spune ; a face pe placul cuiva , a cânta cuiva în strună . 2. ( Reg . ) Nume dat unor instrumente sau unor părți ale instrumentelor muzicale care servesc pentru a ține

 

HATÂR

... HATÂR , hatâruri , s . n . ( Pop . și fam . ) 1. Plăcere , poftă , plac

 

LIBER

... unei constrângeri ; slobod . 3. ( Despre acțiuni ) Care nu este supus unei restricții cu caracter arbitrar . 4. ( Despre timp ) De care se poate dispune la bunul plac , care este în afara obligațiilor ( profesionale ) . 5. ( Despre bănci , scaune , locuințe etc . ) Care nu este ocupat , gol ; neînchiriat . 6. ( Despre oameni ) Care nu are obligații ...

 

MULȚUMI

MULȚUMÍ , mulțumesc , vb . IV . 1. Intranz . ( La prez . ind . pers . 1 sg . și pl . este folosit adesea ca formulă stereotipă , cu valoare de interj . ) A exprima ( cuiva ) recunoștință sau satisfacția pentru o manifestare de politețe , un dar , un bine etc . care i s - a făcut . 2. Tranz . A răsplăti , a recompensa pe cineva . 3. Tranz . A satisface pe cineva , a face pe placul cuiva ; a bucura . 4. Refl . A fi , a se socoti satisfăcut ; a nu pretinde mai

 

NEPLĂCUT

NEPLĂCÚT , - Ă , neplăcuți , - te , adj . Care nu este pe placul cuiva , care nu este convenabil , care nu corespunde gusturilor sau preferințelor cuiva , care cauzează o neplăcere ; dezagreabil ; p . ext . jenant , supărător . - Ne - +

 

NESOCIABIL

... NESOCIÁBIL , - Ă , nesociabili , - e , adj . Căruia nu - i plac

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>