Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PERPENDICULARĂ
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 36 pentru PERPENDICULARĂ.
ECUATORÍÁL , - Ă , ecuatoriali , - e , adj . , s . n . 1. Adj . Care aparține ecuatorului , privitor la ecuator ; specific , caracteristic ecuatorului . 2. S . n . Lunetă astronomică cu un mecanism care îi permite să se rotească în jurul unei axe perpendiculare pe planul ecuatorului ceresc , în scopul urmăririi unui astru . [ Pr . : - cu - a - to - ri -
ELIPSOÍD , elipsoide , s . n . Suprafață închisă ale cărei secțiuni plane sunt elipse și care are trei planuri de simetrie , perpendiculare două câte două , care se intersectează după trei axe de simetrie . [ Pl . și : ( m . )
... FÁNTĂ , fante , s . f . 1. ( Tehn . ) Deschidere sau crăpătură îngustă ( într - un perete ) . 2. ( În forma fentă ) Tăietură practicată perpendicular
... FULÁRE , fulări , s . f . Acțiunea de a fula ; mișcare pendulară față de un plan perpendicular
INFLÚX , influxuri , s . n . 1. ( Fiziol . ; în sintagma ) Influx nervos = propagare a unei excitații de - a lungul unei fibre nervoase . 2. ( Fiz . ) Numărul de particule ( produse de acceleratoare ) care trec prin unitatea de arie a unei suprafețe perpendiculare pe direcția de mișcare a
... lise , s . f . 1. Bară orizontală de lemn , de beton sau de oțel fixată între stâlpii unei balustrade . 2. Bară metalică sau de lemn fixată perpendicular
MEDIATÓR , - OÁRE , mediatori , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană , guvern etc . care mijlocește o înțelegere între două părți ( adverse ) , care face un act de mediație ; mijlocitor , intermediar . 2. S . n . Intermediar chimic care asigură transmiterea influxului nervos . 3. S . f . Perpendiculară dusă pe mijlocul unui segment de dreaptă ; locul geometric al punctelor situate într - un plan , egal depărtate de capetele unui segment de
ORIZONTÁL , - Ă , orizontali , - e , adj . ( Despre o dreaptă sau un plan ; p . ext . despre direcția unei mișcări ) Care are o poziție perpendiculară pe verticala unui
ORTOCÉNTRU , ortocentre , s . n . Punctul de întâlnire a înălțimilor unui triunghi ; punctul de întâlnire a înălțimilor unui tetraedru cu muchiile opuse
ORTOÉDRIC , - Ă , ortoedrici , - ce , adj . ( Despre cristale ) Care are planurile coordonate perpendiculare între ele , care are fețele intersectate în unghi
ORTOPÓL , ortopoli , s . m . Punct în care se intersectează perpendicularele coborâte pe laturile unui triunghi din proiecțiile ortogonale ale vârfurilor acestuia pe o dreaptă din planul