Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PATĂ MICĂ
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 23 pentru PATĂ MICĂ.
BRUMĂRÍȚĂ , brumărițe , s . f . Numele a două specii de păsări , una de mărimea mierlei , cu gușa albă cu pete brune ( Prunella collaris ) , cealaltă mai mici , cu gușa sură ( Prunella modularis ) . - Brumă + suf . -
CAPÂNTÓRTURĂ , capântorturi , s . f . Mică pasăre călătoare , de culoare cenușie - brună , cu pete mai închise , care își răsucește des și cu multă ușurință capul ; sucitoare ( Jynx torquilla ) . - Cap ^1 + întort " întors " + suf . -
... GRINDÉL , grindei , s . m . Pește mic
... VÍPERĂ , vipere , s . f . 1. Șarpe mic , foarte veninos , având pe cap o pată
... mare decât a vacii , folosit ca animal de tracțiune și mai ales pentru carne ( Bos taurus ) . 2. Compuse : bou - de - mare = pește marin mic , de culoare cafenie sau cenușie - închis , cu capul gros și lătăreț și cu ochii așezați în partea superioară a capului ( Uranoscopus scaber ) ; bou ...
TĂMÂIOÁRĂ , tămâioare , s . f . Numele a două plante erbacee din familia violaceelor : a ) plantă mică cu flori mari ale căror petale sunt împestrițate cu pete purpurii ( Viola jooi ) ; b ) toporaș . - Tămâie + suf . -
... AUȘÉL , aușei , s . m . 1. Mică pasăre insectivoră cu penele măslinii pe spate , albicioase pe abdomen , cu o pată galbenă - roșcată pe cap ( Regulus regulus ) . 2. Pasăre din familia pițigoiului , cu coada și aripile negre , spatele roșu - aprins , creștetul și gușa albe . ( Aegithalus pendulinus ...
STURZ , sturzi , s . m . Nume dat mai multor specii de păsări de pădure de talie mică , cu cioc conic și puternic , cu pene brune pe spate și albe - gălbui ( cu pete brune ) pe piept , care se hrănesc cu insecte , viermi , fructe etc . ( Turdus ) . - Refăcut din pl . turdi ( < lat . turdus , influențat probabil de lat .
... de curte ; coteț pentru porumbei . 3. ( Pop . ) Culcuș improvizat din frunze , din paie , din fân etc . , care servește pentru dormit ; p . ext . pat rudimentar ( și mic ) . 4. Un fel de podeț așezat pe pari la suprafața apei , de pe care se pescuiește . 5. Pătuiac . 6. Platformă înaltă construită pe stâlpi sau ...
RUGÍNĂ , rugini , s . f . I. 1. Substanță brun - roșcată , poroasă , sfărâmicioasă , care se formează prin oxidare pe obiectele de fier . 2. Obiect ( de fier ) vechi , prost întreținut ; ruginitură , rablă . 3. Fig . Idee , teorie , mentalitate înapoiată , învechită . II. 1. Boală infecțioasă a plantelor , provocată de ciuperci microscopice , patogene ( Puccinia ) , care se manifestă prin apariția unor pete brune - ruginii pe frunze , pe tulpini sau pe inflorescențe , împiedicând dezvoltarea normală a plantelor . 2. Plantă erbacee cu tulpina netedă , cu frunze lungi , țepoase , având la vârf o inflorescență cu flori mici , brune ; pipirig ( Juncus
MOZÁIC^2 , - Ă , mozaici , - ce , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care ține de mozaism , privitor la mozaism . 2. S . m . și f . Adept al mozaismului . [ Pr . : - za - ic ] MOZAÍC^1 , mozaicuri , s . n . 1. Lucrare de tehnică decorativă , care constă în ansamblarea artistică a unor bucăți mici de marmură , de ceramică , de sticlă , de smalț etc . de diferite culori , lipite între ele cu mortar sau cu mastic . 2. Fig . Amestec de elemente eterogene . 3. Viroză a plantelor , manifestată prin apariția unor pete decolorate pe frunze , care alternează cu porțiuni colorate normal , având aspectul de mozaic (