Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PARTEA ANTERIOARA
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 36 pentru PARTEA ANTERIOARA.
AVANTRÉN , avantrenuri , s . n . Partea anterioară a unei mașini agricole cu tracțiune animală , care asigură stabilitatea și direcția mașinii în timpul
CORONÁL , - Ă , coronali , - e , adj . Os coronal ( Anat . ; în sintagma ) = os care formează partea anterioară a craniului ; osul
GÚRĂ , guri , s . f . I. 1. Cavitate din partea anterioară ( și inferioară ) a capului oamenilor și animalelor , prin care alimentele sunt introduse în organism ; p . restr . buzele și deschizătura dintre ele ; buze . 2. Gura ( I 1 ) considerată ca organ cu care cineva se hrănește . 3. Gura ( I 1 ) considerată ca organ al vorbirii ; cloanță . 4. Gura ( I 1 ) considerată ca organ al cântării . II. Deschizătură a unui obiect , a unei încăperi etc . , prin care intră , se introduce , se varsă , iese etc . ceva , prin care se stabilește o comunicație etc . Gura vasului . Gura cămășii . Gură de canal . Gura
HIOÍD , hioide , adj . n . Os hioid ( În sintagma ) ( și substantivat , n . ) = os mic în formă de potcoavă , așezat în partea anterioară și superioară a gâtului , între baza limbii și laringe . [ Pr . : hi -
MĂR ^2 , mere , s . n . 1. Fruct al mărului ^1 , de formă rotundă - turtită și de diferite culori . 2. ( În sintagma ) Mărul lui Adam = proeminență a zgârciului tiroidian , vizibil la bărbați în partea anterioară a gâtului ; nodul gâtului . MĂR ^1 , meri , s . m . 1. Pom din familia rozaceelor , cu frunze mari , ovale , păroase , cu flori albe - trandafirii și fructe globuloase , comestibile , bogate în vitamine ( Malus domestica ) . 2. Compus : mărul - lupului = plantă erbacee cu frunze ovale , cu flori galbene și fructe tari în formă de pară ; remf ( Aristolochia clematitis ) ; măr - gutui =
MULINÉTĂ , mulinete , s . f . 1. Dispozitiv folosit în pescuitul sportiv cu lansetă , fixat pe vergile de pescuit și constituit dintr - o bobină cu manivelă , care servește la înfășurarea firului , și dintr - un mecanism de frânare . 2. Mică elice folosită la frânele aerodinamice de încercare . 3. Elice mică montată în partea anterioară a unei elice propulsoare de avion pentru reglarea automată a pasului
OGÍVĂ , ogive , s . f . 1. Sistem de construcție caracteristic arhitecturii gotice , format din intersecția a două arcuri de cerc dispuse diagonal , care formează osatura unei bolți . 2. Partea anterioară a unui proiectil de artilerie , a unei bombe sau a unei rachete , având formă
PLEOÁPĂ , pleoape , s . f . 1. Fiecare dintre cele două membrane mobile , mărginite de gene , care acoperă și protejează ochiul în partea anterioară . 2. ( Înv . și pop . ) Capac ( la sicriu ) . [ Var . : ( 2 ) plioápă s .
PLISC , pliscuri , s . n . 1. Partea anterioară , lunguiață și cornoasă , a gurii păsărilor ; cioc , clonț . 2. P . anal . Capătul ascuțit sau lunguieț , în formă de cioc , al unui obiect ; vârf . 3. Compus : pliscul - cocorului ( sau - cucoarei ) = mică plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ , cu flori roșii sau albe și cu fructul ascuțit ca un cioc de barză ( Erodium cicutarium ) . - Et .
PREPALATÁL , - Ă , prepalatale , adj . n . și f . ( Fon . ; despre sunete ) Care se articulează în partea anterioară a palatului ^
PREPÚȚ , prepuțuri , s . n . Cută a pielii care acoperă partea anterioară a penisului . [ Var . : prepúțiu s .