Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PARTE PRINCIPALA

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 44 pentru PARTE PRINCIPALA.

CAZEINĂ

CAZEÍNĂ s . f . Substanță proteică aflată în lapte și care , coagulându - se , formează partea componentă principală a brânzeturilor ; cazeinogen . [ Pr . : - ze -

 

DIJMĂ

... DÍJMĂ , dijme , s . f . Dare care reprézenta a zecea parte din produsele principale , percepută de stăpânii feudali de la producătorii direcți ; ( mai târziu ) formă de rentă funciară feudală , care consta în cedarea de către țăran ...

 

FRONTISPICIU

FRONTISPÍCIU , frontispicii , s . n . 1. Partea superioară a fațadei principale a unui edificiu . 2. Prima pagină a unei cărți , care , pe lângă titlu , poartă adesea numele autorului , gravuri simbolizând cuprinsul lucrării

 

FAȚADĂ

FAȚÁDĂ , fațade , s . f . Fiecare dintre părțile exterioare verticale ale unei clădiri , ale unui monument ; spec . partea dinspre stradă sau partea unde se găsește intrarea principală a unei

 

FLANCGARDĂ

... FLANCGÁRDĂ , flancgărzi , s . f . Unitate sau subunitate militară care se deplaseaza de o parte

 

PENAT

... PENÁT , - Ă , penați , - te , adj . ( Despre frunze ) Care are nervurile secundare sau foliolele așezate de o parte

 

FRUNTAR

FRUNTÁR , fruntare , s . n . 1. Grindă principală care mărginește prispa în partea de sus și pe care se sprijină grinzile secundare ale casei . 2. Curea care leagă cele două părți laterale ale căpețelei și care trece peste fruntea

 

SUBCHIRIAȘ

... SUBCHIRIÁȘ , - Ă , subchiriași , - e , s . m . și f . Persoană care închiriază un imobil sau o parte din el de la chiriașul titular , principal

 

CUNUNĂ

CUNÚNĂ , cununi , s . f . 1. Împletitură în formă circulară , făcută din flori , frunze sau ramuri ( care se pune pe cap ) . 2. Coroană care se acorda în antichitate învingătorilor ( în război și la concursurile sportive sau literare ) . 3. Coroană care se așază pe capul celor care se căsătoresc după ritualul religios . 4. Funie , împletitură de ceapă , de usturoi etc . 5. Grindă principală cu care se închide în partea de sus un perete de lemn și pe care se reazemă celelalte grinzi ale tavanului și ale

 

CAP

... CAP ^2 , capuri , s . n . Parte de uscat care înaintează în mare ; promontoriu . CAP ^1 , ( I , III ) capete , s . n . , ( II ) capi , s . m . I. S . n . 1. Extremitatea superioară a ... dulcișor ; capul - șarpelui = plantă erbacee acoperită cu peri aspri și cu flori roșii ca sângele , dispuse în spice simple ( Echium rubrum ) ; c ) capul - balaurului = o parte a constelației balaurului . II. S . m . Căpetenie , șef , conducător . III. S . n . 1. Vârf ( al unui obiect ) . 2. Partea extremă cu care începe ...

 

ARIERGARDĂ

... ARIERGÁRDĂ , ariergărzi , s . f . Parte

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>