Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OTRĂVITOR
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 32 pentru OTRĂVITOR.
ERGOTÍNĂ , ergotine , s . f . Substanță otrăvitoare obținută din cornul - secarei , care provoacă tulburări nervoase , digestive , cardiace etc . și se întrebuințează în medicină ca hemostatic , mai ales în hemoragiile uterine ;
... FÓSFOR s . n . Element chimic otrăvitor
... FOSGÉN s . n . Compus chimic sub formă de gaz incolor , ușor lichefiabil , cu miros sufocant , puternic iritant al ochilor , foarte otrăvitor
... GĂRDURÁRIȚĂ , gărdurarițe , s . f . Arbust spinos , otrăvitor
MĂTRĂGÚNĂ , mătrăgune , s . f . Plantă erbacee otrăvitoare din familia solanaceelor , cu flori brune - violete care conțin atropină și cu fructe negre , lucitoare , întrebuințată în medicină pentru proprietățile ei antiseptice și cardiace ; beladonă , doamna - codrului , doamnă - mare ( Atropa
MUSCARÍNĂ , muscarine , s . f . Alcaloid foarte toxic , puternic inhibitor cardiac , prezent în unele ciuperci
... NITROBENZÉN s . m . Lichid uleios , gălbui , insolubil în apă , otrăvitor , cu miros de migdale amare , preparat prin nitrare din benzen și întrebuințat mai ales la fabricarea anilinei și a unor produse intermediare pentru ...
OMÁG s . m . Gen de plante erbacee din familia ranunculaceelor , otrăvitoare , cu flori albastre - violacee sau galbene , întrebuințate în medicină datorită unui alcaloid pe care îl conține rizomul ( Aconitum ) ; plantă din acest
... OTRĂVICIÓS , - OÁSĂ , otrăvicioși , - oase , adj . ( Rar ) Otrăvitor
... a intoxicat sau care s - a omorât cu otravă . 2. Care conține otravă ( 1 ) ; în care s - a pus otravă ; otrăvitor