Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OCOL

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 24 pentru OCOL.

MĂRTURISI

... a admite , a accepta . 4. Tranz . A spune deschis , a da pe față , a arăta fără ocol

 

OBLU

... drept . 2. ( Despre mers ) Încet și uniform . II. Adv . ( Pop . ) În linie dreaptă ; drept ; p . ext . ( în legătură cu verbe de mișcare ) fară înconjur , fără ocol

 

OBOR

... Loc ( împrejmuit ) unde se ține un târg de vite , de fân , de lemne ; târg de vite ; p . ext . piață . 2. ( Pop . ) Împrejmuire pentru vite ; țarc , ocol

 

OCOLEALĂ

... OCOLEÁLĂ , ocoleli , s . f . ( Rar ) Ocol

 

OCOLI

... OCOLÍ , ocolesc , vb . IV . 1. Tranz . și intranz . A străbate o distanță făcând un ocol ; a merge de jur - împrejur , a înconjura . 2. Tranz . ( Înv . și pop . ) A pune gard împrejurul unui loc ; a ...

 

OCOLIRE

... OCOLÍRE , ocoliri , s . f . Acțiunea de a ocoli și rezultatul ei ; ocol

 

OCOLIT

OCOLÍT , - Ă , ocoliți , - te , adj . Care se abate din drumul drept , care face ocoluri sau cotituri ; care înconjură . V.

 

OTROCOL

... OTROCÓL , otrocoale , s . n . ( Reg . ; în legătură cu verbele " a da " , " a face " ) Ocol

 

PLASĂ

... moșie în evul mediu , în Țara Românească , cuvenită unui proprietar . 2. Subdiviziune a unui județ , în vechea împărțire administrativă a țării ; ocol

 

ROTITURĂ

... ROTITÚRĂ , rotituri , s . f . ( Pop . ) Rotire , roată , ocol

 

ROTOCOL

... sau de inel . 2. S . n . Mișcare circulară ; rotire , învârtire . 3. Adj . Care are forma unui cerc ; rotund . [ Var . : rotogól , - oálă adj . , s . n . ] - Roată + ocol

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>