Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MIJLOCIT
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 30 pentru MIJLOCIT.
IMPRESARIÁT , impresariate , s . n . Instituție care mijlocește sau organizează reprezentații teatrale , concerte etc . [ Pr . : - ri -
... INTERMEDIÁ , intermediez , vb . I . Tranz . A fi intermediar , a servi ca intermediar ( într - o tranzacție ) ; a mijloci
INTERMEDIÁR , - Ă , intermediari , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care se află cuprins între elementele extreme ale unei mulțimi , care este ( relativ ) la mijloc ; care face trecerea de la ceva la altceva . 2. S . m . și f . Persoană care , de obicei în schimbul unui avantaj bănesc , face legătura între vânzător și cumpărător sau încheie o tranzacție între două părți , cu împuternicirea acestora ; persoană care mijlocește încheierea unei operații ( economice ) ; mijlocitor . V. mediator . [ Pr . : - di -
INTERPRÉT , - Ă , interpreți , - te , s . m . și f . 1. Persoană care traduce pe loc și oral ceea ce spune cineva în altă limbă , mijlocind astfel înțelegerea dintre două sau mai multe persoane ; translator , tălmaci . 2. Fig . Persoană care exprimă năzuințele unei colectivități ; persoană care face cunoscute altuia voința , dorința , sentimentele cuiva ; exponent , reprezentant . 3. Persoană care interpretează un rol într - un spectacol , o bucată muzicală , o poezie etc . V. artist ,
... III . Refl . A interveni ca mijlocitor între două persoane ( spre a le face să ajungă la o înțelegere ) ; a mijloci
... MEDIÁ , mediez , vb . I . Tranz . A mijloci o înțelegere între două sau mai multe părți adverse , a face demersuri oficiale pentru a preveni sau pentru a pune ...
MEDIATÓR , - OÁRE , mediatori , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană , guvern etc . care mijlocește o înțelegere între două părți ( adverse ) , care face un act de mediație ; mijlocitor , intermediar . 2. S . n . Intermediar chimic care asigură transmiterea influxului nervos . 3. S . f . Perpendiculară dusă pe mijlocul unui segment de dreaptă ; locul geometric al punctelor situate într - un plan , egal depărtate de capetele unui segment de
MIJLOCÍU , - ÍE , mijlocii , adj . 1. Care se găsește la mijlocul unei linii , al unei suprafețe , al unui spațiu etc . 2. ( Adesea substantivat ) Care este al doilea dintre mai mulți frați , considerat în raport cu aceștia ; mezin . 3. Care se situează între extrema superioară și cea inferioară în ceea ce privește dimensiunea , calitatea , valoarea etc . ; de mijloc , potrivit , mediu ^2 . 4. ( Sport ; în sintagmele ) Categorie mijlocie ( mare ) ( și substantivat , f . ) = categorie de greutate la box , lupte și haltere , situată între semimijlocie și semigrea . Categorie mijlocie ( mică ) ( și substantivat f . ) = categorie de greutate care cuprinde sportivii între 67 și 71 kg la box și 68 și 73 kg la lupte . - Mijloc + suf . -
MISÍT , misiți , s . m . 1. Persoană care mijlocește o tranzacție comercială ; intermediar , samsar . 2. ( Înv . ) Emisar ,
MUSTELÍDĂ , mustelide , s . f . ( La pl . ) Familie de mamifere carnivore mici și mijlocii , cu corpul suplu , coada lungă și cu picioarele mici , a căror blană , la unele specii , este prețioasă ; ( și la sg . ) animal care face parte din această
NÉMEȘ , - Ă , nemeși , - e , s . m . și f . ( Adesea adjectival ) 1. Denumire dată în Moldova , în evul mediu , stăpânilor de pământ fără titluri nobiliare . 2. Denumire dată în Transilvania , în evul mediu , nobililor mici și mijlocii ; p . ext . denumire dată membrilor clasei