Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INTERNĂ
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 169 pentru INTERNĂ.
MĂRUNTÁIE s . f . pl . 1. Totalitatea organelor interne la animale și la om ; viscere , vintre ; p . restr . organele interne aflate în cavitatea abdominală . 2. Fig . Partea cea mai adâncă a unui lucru ; fund , adâncime ,
... VERTEBRÁT , - Ă , vertebrați , - te , adj . , s . n . 1. Adj . ( Despre animale ) Care are vertebre și schelet osos ( sau cartilaginos ) intern . 2. S . n . ( La pl . ) Încrengătură de animale cu corpul diferențiat în cap , trunchi și coadă , cu schelet osos sau cartilaginos intern
ALTÉRN , - Ă , alterne , adj . Unghiuri alterne ( interne ( În sintagmele ) sau externe ) = fiecare dintre cele două perechi de unghiuri formate de o parte și de alta a două drepte tăiate de o secantă . Frunze ( sau flori ) alterne = frunze ( sau flori ) așezate de o parte și de alta a tulpinii sau a ramurilor , la niveluri diferite . Sistem altern = sistem de agricultură bazat pe alternarea
ANTIGÉL s . n . Soluție care coboară punctul de îngheț al apei de răcire din motoarele cu ardere
ÁSCĂ , asce , s . f . Celulă producătoare și purtătoare de spori interni , specifică unor
AUTOMIȘCÁRE , automișcări , s . f . Mișcare , dezvoltare neîntreruptă a naturii și a societății , cauzată de contradicțiile interne . [ Pr : a - u - ] - Auto ^1 - +
AUTOMOBÍL , - Ă , automobili , - e , s . n . , adj . 1. S . n . Vehicul cu patru ( rar , trei , șase ) roți pneumatice , mișcat de un motor cu explozie internă , cu aburi , cu electricitate sau aer comprimat ; auto ^2 . 2. Adj . ( Despre vehicule ) care se mișcă cu ajutorul unui motor propriu . [ Pr : a -
AUTOPSÍE , autopsii , s . f . Disecție a unui cadavru și examinare anatomică a organelor lui interne pentru a stabili cauza morții ; necropsie . [ Pr : a -
BALEIÁJ , baleiaje , s . n . Eliminarea forțată a gazelor de ardere din cilindrul unui motor cu ardere internă . [ Pr . : - le -
BARBOTÁJ , barbotaje , s . n . 1. ( Chim . , Fiz . ) Trecere forțată a unui gaz printr - un lichid ; barbotare . 2. ( Tehn . ) Ungere automată a organelor interne ale unui motor prin scăldarea lor într - un rezervor de ulei
BIOLUMINESCÉNT , - Ă , bioluminescenți , - te , adj . ( Despre organisme ) Care produce lumină prin oxidări interne . [ Pr . : bi -