Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INDIGNARE

 Rezultatele 11 - 19 din aproximativ 19 pentru INDIGNARE.

INDIGNAT

... INDIGNÁT , - Ă , indignați , - te , adj ; Care este cuprins de indignare

 

ODIOS

... ODIÓS , - OÁSĂ , odioși , - oase , adj . Care provoacă aversiune , indignare

 

POFTIM

... să vină sau să se așeze undeva ; pentru a îndemna la acțiune ; c ) ( adesea precedat de exclamația " ei " ) pentru a exprima indignare

 

REVOLTĂ

... REVÓLTĂ , revolte , s . f . 1. Sentiment de mânie provocat de o nedreptate sau de o acțiune nedemnă ; indignare

 

REVOLTĂTOR

... REVOLTĂTÓR , - OÁRE , revoltători , - oare , adj . Care provoacă revoltă , indignare

 

REVOLTA

... REVOLTÁ , revólt , vb . I . 1. Refl . A fi cuprins de revoltă , de indignare

 

SCANDALIZARE

... SCANDALIZÁRE s . f . Faptul de a ( se ) scandaliza ; indignare

 

SCANDALOS

... SCANDALÓS , - OÁSĂ , scandaloși , - oase , adj . Care provoacă sau este de natură să provoace indignare

 

U

U ^2 interj . ( Adesea prelungit sau repetat ) 1. Exclamație care exprimă surpriza , indignarea , regretul sau care constituie o avertizare ( asupra unui pericol ) . 2. ( Însoțit de " iu " ) Strigăt ( de voie bună ) care însoțește chiuiturile . 3. Cuvânt care imită urletul unor animale ( mai ales al lupului ) . - Onomatopee . U ^1 s . m . invar . A douăzeci și șasea literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( vocală închisă ^2 ( 8 ) , rotunjită ( 2 ) , din seria

 

<<< Anterioarele