Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IARBA

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 65 pentru IARBA.

OTAVĂ

... OTÁVĂ s . f . Iarbă care crește în același an , după ce câmpul a fost cosit sau pășunat ; p . ext . loc unde crește această iarbă

 

POLOG

... POLÓG^1 , poloage , s . n . 1. ( Pop . ) Cantitate de iarbă ( sau de alte plante ) cosită dintr - o singură mișcare de coasă ; mănunchi de fân sau de grâu secerat ( care urmează să fie adunat sau legat ...

 

POLOGI

POLOGÍ , pologesc , vb . IV . Tranz . ( Pop . ) 1. A tăia , a doborî la pământ iarba sau alte plante , cu coasa sau cu secera ; p . ext . a întoarce , a aduna laolaltă mai multe poloage ^1 ( 1 ) ( făcând snopi ) . 2. A face ca iarba sau alte plante să se plece , să se culce la pământ ; a încovoia , a

 

TĂVĂLI

... vb . IV . 1. Refl . și tranz . A ( se ) rostogoli , a ( se ) suci pe o parte și pe alta pe pământ , în iarbă etc . 2. Tranz . A bate pe cineva trântindu - l și târându - l pe jos . 3. Tranz . și refl . A ( se ) murdări ...

 

VERDE

VÉRDE , verzi , ( I , II ) adj . , ( III ) s . n . I. Adj . 1. Care are culoarea frunzelor , a ierbii sau , în general , a vegetației proaspete de vară . 2. ( Despre plante sau părți ale lor ) Plin de sevă , care nu s - a uscat ; viu . 3. ( Despre legume și fructe ) Care nu a ajuns la deplină maturitate ; crud , necopt . 4. ( Despre piei ) Care nu a fost prelucrat , tăbăcit ; brut . II. Adj . Fig . ( Despre oameni ) Voinic , viguros ; curajos , îndrăzneț . III. S . n . Una dintre culorile fundamentale ale spectrului solar , situată între galben și albastru , care este aceea a frunzelor , a ierbii fragede

 

ȚIF

... ȚIF s . m . ( Rar ) Iarbă

 

ALBEI

... ALBÉI s . m . Specie de iarbă

 

BAHNĂ

... BÁHNĂ , bahne , s . f . ( Reg . ) Loc mlăștinos , acoperit cu iarbă

 

BANCHETĂ

... în vehicule . 2. Porțiune orizontală , în formă de treaptă , într - o lucrare de terasament . 3. ( În echitație ) Obstacol natural format dintr - o moviliță acoperită cu iarbă

 

BROSCĂRIȚĂ

BROSCĂRÍȚĂ , broscărițe , s . f . Plantă erbacee acvatică cu flori verzui ; iarba șarpelui , limba - apei ( Triglochin palustris ) . - Broască + suf . -

 

CÂRLIGIOARĂ

... CÂRLIGIOÁRĂ , cârligioare , s . f . ( Bot . ; reg . ) Iarbă

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>