Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru HAM

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 34 pentru HAM.

DESHĂMA

DESHĂMÁ , deshám , vb . I . Tranz . A scoate hamul de pe cal ; a desprinde calul de la un vehicul . - Des ^1 - + [ în ]

 

DESPRINDE

DESPRÍNDE , desprínd , vb . III . I. Tranz . 1. A desface un lucru de altul cu care este unit , prins ; a separa . 2. A rupe , a dezlipi și a scoate sau a lua ceva din locul în care a fost prins , așezat , pus . 3. A scoate din jug sau din hamuri un animal de tracțiune ; a dejuga , a deshăma . II. Refl . 1. A se desface și a cădea sau a se îndepărta de la locul unde era prins , fixat ; a se detașa . 2. A se desface dintr - un tot , a se separa ; p . ext . a se contura , a se desluși . 3. Fig . A rezulta , a

 

GÂTAR

GÂTÁR , gâtare , s . n . Curea lată a hamului , care se trece peste gâtul calului ; hamut . - Gât + suf . -

 

GREBĂNAR

GREBĂNÁR , grebănare , s . n . Curea a hamului care se trece peste greabănul calului . V. gâtar . - Greabăn + suf . -

 

HĂȚ

HĂȚ ^2 interj . V. hâț . HĂȚ ^1 , hățuri , s . n . 1. Parte a hamului alcătuită din curele ( sau frânghii ) lungi , prinse de inelele căpețelei , cu ajutorul cărora se conduc caii înhămați . 2. ( Reg . ) Laț , juvăț , ștreang de care este spânzurat

 

HĂMĂI

... HĂMĂÍ , pers . 3 h ? măie ( hămăiește ) , vb . IV. Intranz . ( Despre câini ) A lătra . [ Var . : hâmâí vb . IV ] - Ham

 

HAMUT

... HAMÚT , hamuturi , s . n . ( Înv . ) Gâtar ( la ham

 

MARTINGALĂ

... MARTINGÁLĂ , martingale , s . f . I. 1. Curea de la ham în formă de furcă , ce nu permite calului să se ridice în două picioare . 2. Bară de metal în formă de suliță , care se fixează ...

 

OPRITOR

... sol pentru a împiedica una dintre roți când vehiculul coboară la vale ; piedică . 2. S . n . și f . Curca ( sau lanț , ștreang ) la ham care ajută la împingerea înapoi a vehiculului , la încetinirea vitezei în timpul coborârii și la oprirea lui . 3. S . f . ( Reg . ) Stăvilar , zăgaz ...

 

ORCIC

ORCÍC , orcicuri , s . n . Fiecare dintre cele două bucăți de lemn prinse de crucea căruței , a trăsurii etc . , de capetele cărora se agață ștreangurile

 

ORCICAR

... ORCICÁR , orcicare , s . n . Ochiul sau lațul ștreangului de la ham

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>