Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FRACTURĂ

 Rezultatele 11 - 17 din aproximativ 17 pentru FRACTURĂ.

FALIE

FÁLIE , falii , s . f . ( Geol . ) Ruptură apărută în scoarța Pământului , ca urmare a mișcărilor tectonice verticale , care desparte două grupuri de straturi ;

 

FOSFORISM

FOSFORÍSM s . n . Intoxicație cronică cu fosfor , caracterizată prin aceea că oasele devin fărâmicioase și se fracturează

 

FRÂNTURĂ

FRÂNTÚRĂ , frânturi , s . f . 1. Frângere ; ceea ce se obține frângând sau rupând ceva ; bucată desprinsă de la locul ei sau rămasă dintr - un întreg îmbucătățit . 2. ( Pop . ) Fractură . 3. ( Rar )

 

IMPACTARE

IMPACTÁRE , impactări , s . f . ( Med . ) Menținere în contact strâns a două suprafețe , a două fragmente de oase fracturate . Impactare dentară . Impactare

 

OSTEOSINTEZĂ

OSTEOSINTÉZĂ , osteosinteze , s . f . Intervenție chirurgicală care constă în reunirea și imobilizarea fragmentelor unui os fracturat cu ajutorul unor plăci sau fire metalice . [ Pr . : - te -

 

REDUCERE

REDÚCERE , reduceri , s . f . 1. Acțiunea de a reduce și rezultalul ei . 2. ( Med . ) Metodă ortopedică prin care oasele luxate sau fracturate sunt puse la loc ; reducție . 3. Operație logică care constă în probarea validității modurilor silogistice , pornind de la considerentul că numai modurile primei figuri silogistice sunt valide , urmând ca validitalea celorlalte moduri să fie

 

SUTURĂ

SUTÚRĂ , suturi , s . f . 1. ( Anat . ) Tip de articulație în care oasele sunt fixe . 2. ( Med . ) Cusătură folosită în chirurgie pentru a reuni marginile unei plăgi , extremitățile unui tendon sau ale unui nerv tăiat , fragmentele unui os fracturat

 

<<< Anterioarele