Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EXIGENȚĂ

 Rezultatele 11 - 16 din aproximativ 16 pentru EXIGENȚĂ.

NESATISFĂCĂTOR

... NESATISFĂCĂTÓR , - OÁRE , nesatisfăcători , - oare , adj . Care nu satisface o dorință , o necesitate , o exigență

 

OPTIMIZA

OPTIMIZÁ , optimizez , vb . I . Tranz . A face ca randamentul unei mașini , al unui sistem tehnic etc . să fie optim , să corespundă unor exigențe

 

PRETENȚIE

... care o are cineva despre meritele sale și cerința ca această convingere să fie împărtășită și de ceilalți ; ( la pl . ) , aere de superioritate , ifose . 3. Exigență

 

PSIHAGOGIE

PSIHAGOGÍE s . f . Ramură a psihopedagogiei reeducării și a psihoterapiei care se ocupă de recuperarea personalității deformate , potrivit exigențelor și normelor

 

SATISFĂCUT

SATISFĂCÚT , - Ă , satisfăcuți , - te , adj . ( Despre oameni ) Care este plin de mulțumire , de satisfacție ; ale cărui dorințe , exigențe au fost îndeplinite ; căruia i s - a dat satisfacție ; care exprimă mulțumire ; mulțumit . - V.

 

SEVERITATE

... SEVERITÁTE s . f . Însușirea de a fi sever ( 1 ) ; asprime , strășnicie ; comportarea unei persoane severe ; exigență

 

<<< Anterioarele