Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ELEMENTAR

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 40 pentru ELEMENTAR.

CARBON

CARBÓN s . n . Element chimic , metaloid foarte răspândit în natură , component de bază al tuturor substanțelor organice , care se găsește în cărbuni , în petrol , în gaze etc . , iar în stare elementară în diamant , în grafit și în cărbunele

 

ELECTRON

ELECTRÓN , electroni , s . m . Particulă elementară cu cea mai mică sarcină electrică cunoscută în natură și care intră în alcătuirea atomilor tuturor

 

FOTON

FOTÓN , fotoni , s . m . ( Fiz . ) Particulă elementară a radiației electromagnetice care posedă energie și impuls și care nu poate exista în stare de

 

GEOMETROGRAFIE

GEOMETROGRAFÍE s . f . ( Mat . ) Studiul găsirii soluției celei mai simple a unei probleme de geometrie elementară . [ Pr . : ge -

 

GLOMERULĂ

GLOMERÚLĂ , glomerule , s . f . 1. Agregat de pământ de mici dimensiuni , format prin alipirea unor particule elementare ale solului . 2. Formație anatomică cu aspect de ghem , alcătuită din tuburi glandulare , vase de sânge , nervi etc . 3. Tip de fruct format prin creșterea laolaltă a mai multor fructe provenite din flori independente ; tip de inflorescență în care florile par a fi prinse la același nivel de o axă . [ Var . : glomerúl s .

 

GRĂUNTE

... masă de obiecte asemănătoare sau desprins dintr - un obiect mai mare . Grăunte de sare . 3. Cristal metalic de formă neregulată care rezultă dintr - un cristal elementar

 

HIPERON

HIPERÓN , hiperoni , s . m . ( Fiz . ) Particulă elementară cu masă mai mare decât masa

 

IDIOȚIE

IDIOȚÍE , idioții , s . f . 1. Debilitate mintală congenitală maximă , caracterizată prin incapacitatea însușirii vorbirii și a deprinderilor elementare , nivelul intelectual neatingând pe cel al unui copil normal , de doi ani ; idioțenie ( 2 ) . 2. Idioțenie ( 1 ) . [ Pr . : - di -

 

IGNORANȚĂ

IGNORÁNȚĂ s . f . 1. Lipsă de cunoștințe ( elementare ) , de învățătură ; incultură . 2. ( Înv . ) Faptul de a ignora , de a nu ști

 

IGNORANT

IGNORÁNT , - Ă , ignoranți , - te , adj . , s . m . și f . ( Om ) incult , fără cunoștințe elementare ;

 

INCULT

INCÚLT , - Ă , inculți , - te , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care are o lipsă de cultură elementară , ( om ) necultivat ; p . restr .

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>