Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ELASTIC
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 94 pentru ELASTIC.
ÁNCIE , ancii , s . f . Mică lamă elastică ( de metal , de lemn sau de trestie ) fixată în muștiucul unui instrument de suflat pentru a produce sunete sau pentru a le
... ușor încovoiată și o coardă prinsă de extremitățile vergii . 2. Porțiune dintr - o circumferință sau dintr - o linie curbă . Arc de cerc . 3. Organ metalic elastic al unei mașini sau al unui mecanism , care are proprietatea de a reveni la forma inițială după ce a fost supus ...
ARCUÍRE , arcuiri , s . f . Faptul de a ( se ) arcui ; încovoire elastică a unei piese lungi ; ( concr . ) formă arcuită . - V.
AUTOFÓN , - Ă , autofoni , - e , adj . ( Despre instrumente muzicale de tipul clopoțelului , gongului etc . ) Care produce sunete exclusiv prin vibrarea componentelor sale elastice , fără ajutorul unei tensiuni speciale . [ Pr . : a -
BÁNDĂ^2 , benzi , s . f . 1. Fâșie de stofă , hârtie , de piele etc . cu care se înfășoară , se leagă sau se întărește ceva ; bantă . 2. ( în sintagmele ) Bandă de magnetofon = fâșie magnetizată pe care se imprimă și de pe care se pot reproduce sunete cu ajutorul magnetofonului . Bandă rulantă ( sau de transport , continuă ) = fâșie lată de piele , de cauciuc , de plăci metalice etc . , pe care se transportă automat materiale sau piese fabricate sau în curs de fabricație ; conveier . Lucru pe ( sau la ) bandă ( rulantă ) = sistem de lucru constând din operații executate succesiv de un șir de lucrători asupra unui obiect aflat pe o banda rulantă care trece prin fața fiecăruia dintre ei . Bandă de imagini = peliculă cinematografică . Bandă de circulație = fâșie lungă delimitată din partea carosabilă a unui drum , pe care pot circula în același sens numai un șir de vehicule . Bandă de rulment = partea de cauciuc din anvelopa unei roți de autovehicul care vine în contact cu pământul . 3. Margine elastică a mesei de biliard . 4. Șină care leagă cele două țevi ale unei arme de vânătoare . 5. Grup de frecvențe vecine sau apropiate ale unei radiații electromagnetice sau sonore . 6. ( în sintagmele ) Bandă ...
BLANC ^2 , blancuri , s . n . Spațiu alb care desparte două cuvinte tipărite . BLANC ^1 s . n . 1. Piele tăbăcită , suplă și elastică , folosită în marochinărie . 2. Fâșie de material insensibil adăugată la capetele bobinelor de film sau de bandă magnetică pentru a le
BRĂNUÍ , brănuiesc , vb . IV . Tranz . A impregna cu grăsimi topite pieile tăbăcite , pentru a le face mai elastice , mai suple , mai rezistente și impermeabile în vederea utilizării lor în scopuri tehnice . - Et .
... BRETEÁ , bretele , s . f . 1. ( La pl . ) Obiect de îmbrăcăminte bărbătească confecționat din două fâșii de elastic , pânză , piele etc . care se trec peste umeri , prinzându - se în fată și în spate de pantaloni pentru a - i susține . 2. Fâșie ...
BURDÚF , burdufuri , s . n . 1. Sac făcut din piele netăbăcită , uneori din stomacul unui animal ( capră , oaie , bivol ) , în care se păstrează sau se transportă brânză , făină , apă etc . 2. Sac făcut din stomacul vitelor sau din piele de miel ori de ied , în care se înmagazinează aerul la cimpoi , la armonică etc . 3. Învelitoare de piele pentru picioare la trăsurile , descoperite . 4. Învelitoare elastică de piele , pânză etc . a spațiului de comunicație dintre două vagoane de călători . 5. Bășică ( 1 ) uscată , care , pe vremuri , se întrebuința în loc de geam . 6. ( Reg . ) Burduhan . 7. ( Reg . ) Copcă în gheață . [ Var . : burdúv , burdúh , burdúș s . n . ] - Et .
CAPELÍNĂ , capeline , s . f . ( Med . ) Bonetă sau bandă circulară ( elastică sau ghipsată ) folosită pentru imobilizarea fracturilor , ancorarea aparatelor și protezelor chirurgicale
... CARTILÁJ , cartilaje , s . n . Țesut animal conjunctiv elastic și rezistent , cu rol de susținere care formează scheletul peștilor cartilaginoși și al embrionului la vertebrate și la om îndeplinind funcția mecanică de susținere ; zgârci ...