Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEGAJA
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 32 pentru DEGAJA.
... DESCOTOROSÍ , descotorosesc , vb . IV . Refl . și tranz . A ( se ) degaja , a ( se ) elibera , a scăpa de cineva sau de ceva care supără , care incomodează ; a ( se ) dezbăra . - Des ^1 ...
DEZINVÓLT , - Ă , dezinvolți , - te , adj . ( Livr . ; despre oameni ) Care se mișcă , se manifestă liber , degajat ; ( despre manifestări ale oamenilor ) care arată
DEZINVOLTÚRĂ s . f . ( Livr . ) Atitudine sau comportare firească , degajată , plină de
... 2. Tranz . A expune în mod amănunțit ; a desfășura . Oratorul dezvoltă subiectul . 3. Tranz . A produce , a degaja
... n . 1. ( Tehn . ) Priboi ( 1 ) . 2. Unealtă de forma unei tije cilindrice sau conice , având rolul de a prinde , de a degaja
... EMANÁ , emán , vb . I . 1. Tranz . A emite , a degaja , a împrăștia un gaz , vapori , un miros etc . ; a exala . 2. Intranz . A proveni , a veni de ...
EMANÁȚIE , emanații , s . f . 1. Emitere , degajare ( de gaze , de vapori , de mirosuri etc . ) ; ( concr . ) , ceea ce se degajează , ceea ce se emană . 2. Gaz radioactiv obținut prin dezintegrarea radiului , toriului sau actiniului . [ Var . : ( înv . ) emanațiúne s .
... EXALÁ , exál , vb . I . Tranz . A emite , a împrăștia , a degaja
FLĂCĂRÁIE s . f . 1. Flacără mare ; vâlvătaie , pălălaie , flăcărie . 2. Flăcări produse de arderea hidrogenului degajat din corpuri în descompunere și care apar uneori pe pământ , mai ales deasupra locurilor mocirloase . - Flacără + suf . -
FUMARÓLĂ , fumarole , s . f . Produs gazos ( hidrogen , azot , clor , oxigen , oxizi de carbon etc . ) cu temperatură ridicată , emis de vulcani prin cratere și prin crăpături sau degajat din curgerile de lavă ; degajarea acestor
GRIZÚ s . n . Amestec natural gazos , inflamabil și explozibil , în care predomină metanul și care se degajă în timpul lucrărilor