Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONSTA DIN
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 123 pentru CONSTA DIN.
... f . 1. Acoperiș foarte înalt , în formă de piramidă sau de con , folosit , mai ales în evul mediu , la construcțiile monumentale ale bisericilor . 2. Partea din spate a afetului unui tun . 3. Procedeu ofensiv la scrimă , constând din
... ORGANOGÉN , - Ă , organogeni , - e , adj . 1. ( Despre elemente chimice ) Care intră în compoziția substanțelor organice din structura animalelor și a vegetalelor . 2. ( Despre minerale , roci , minereuri , formații geologice ) Care constă din
... PARANTÉZĂ , paranteze , s . f . 1. Semn de punctuație care constă din două arcuri de cerc sau din două dreptunghiuri cărora le lipsește o latură lungă și între care se izolează o explicație , un adaos , un amănunt legat de restul unui text dat ...
... PENSIÚNE , pensiuni , s . f . 1. Întreținere constând din locuință și masă ( sau numai din masă ) pe care cineva o primește cu regularitate în schimbul unei sume de bani dinainte stabilite ; spec . găzduirea elevilor într - un pension . 2. ( Concr . ) Casă ...
... SUFLÚRĂ , sufluri , s . f . Defect de turnare a lingourilor su al pieselor metalice turnate , constând din mici goluri produse de gazele degajate din
... TERASAMÉNT , terasamente , s . n . 1. Lucrare constând din săpături în pământ , umpluturi etc . , care se execută în vederea realizării unei căi ferate , a unui dig , a unui canal etc ...
... n . 1. Încălcare a legalității ; ( concr . ) faptă ilegală . 2. Întrebuințare fără măsură a unui lucru ; exces . 3. ( Rar ) Eroare care constă din
... ANEXÍTĂ , anexite , s . f . Boală constând din
... BIATLÓN , biatloane , s . n . Probă sportivă care constă din două încercări atletice combinate : parcurgere a 20 km pe schiuri și tragere la țintă a 20 de focuri în diverse puncte ...
... BICAMERÁL , - Ă , bicamerale , - e , adj . ( Despre sistemul reprezentativ al unui stat ) Care constă din
... CICLOCEFALÍE , ciclocefalii , s . f . ( Med . ) Monstruozitate constând din