Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONDUCERE
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 129 pentru CONDUCERE.
... SENÁT , senate , s . n . 1. ( În Roma antică ) Sfatul bătrânilor ; ( sub republică ) organul suprem de conducere a statului ; ( sub imperiu ) consiliu consultativ cu rol politic minor . 2. Denumire dată camerei superioare a Parlamentului care , împreună cu Camera ...
... organizație ; țară . 2. ( La pl . , în evul mediu ) . Denumire a organelor reprezentative din anumite țări . 3. ( Mil . ; în sintagma ) Stat major = organ de conducere a trupelor format din ofițeri , care funcționează pe lângă comandamentele marilor unități militare sau la nivelul întregii armate ; sediul , localul acestui organ de ...
... TEHNOCRAȚÍE s . f . 1. Orientare sociologică potrivit căreia , în societatea contemporană , rolul de conducere ar reveni specialiștilor din domeniul tehnicii . 2. Sistem de guvernare în care rolul de conducere
... TIRANÍE , tiranii , s . f . 1. Formă de conducere politică în Grecia antică ; p . gener . conducere
... TRIUMVIRÁT , triumvirate , s . n . ( În Roma antică ) Formă de conducere politică reprezentând alianța a trei conducători politici și militari ; persoanele care dețineau această conducere
... ȘEFÍE , șefii , s . f . Demnitate , rang , funcție de șef ( 1 ) ; conducere
ȚÍNE , țin , vb . III . I. Tranz . 1. A avea ceva în mână ( sau în brațe etc . ) și a nu lăsa să scape . 2. A susține un obiect greu ( ridicat de la pământ ) și a nu - l lăsa să cadă . 3. A sprijini pe cineva să nu cadă . 4. A cuprinde , a purta , p . ext . a suporta . II. 1. Refl . A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva . 2. Refl . A fi prins sau fixat ușor de ceva , a fi legat prea slab de ceva . Se ținea numai într - un cui . 3. Refl . ( Cu determinări introduse prin prep . " de " sau " după " ) A merge în urma cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi nelipsit de lângă cineva . 4. Refl . ( Cu determinări modale ) A urma unul după altul , a se înșirui . Automobilele se țineau lanț . 5. Refl . A se îndeletnici mult ( sau numai ) cu . . . , ...
ACTÍV , - Ă , activi , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care participă ( în mod efectiv ) la o acțiune ; harnic , vrednic . 2. ( Despre corpuri sau substanțe ) Care realizează ( intens ) un anumit fenomen , un anumit efect etc . 3. ( Despre diateza verbală ) Care exprimă faptul că subiectul săvârșește acțiunea . 4. ( Despre operații , conturi , bilanțuri ) Care se soldează cu un profit , cu un beneficiu . II. S . n . 1. Totalitatea bunurilor aparținând unei persoane fizice și juridice . 2. Totalitatea mijloacelor economice concrete care aparțin unei întreprinderi , instituții sau organizații economice ; parte a bilanțului unde se înscriu aceste mijloace . 3. ( În expr . ) A avea ceva la activul său = a fi autorul unei acțiuni grave . A pune ceva la activul cuiva = a pune o acțiune ( gravă ) pe seama cuiva . 4. Colectiv de persoane care activează intens în domeniul vieții politice și obștești sub conducerea organizațiilor partidului clasei muncitoare sau a organizațiilor de
ADJÚNCT , - Ă , adjuncți , - te , adj . Care face parte din conducerea unei instituții , a unei întreprinderi sau a unui serviciu din cuprinsul acestora , având funcția imediat subordonată
ADMINISTRÁT , - Ă , administrați , - te , s . m . și f . ( Rar ) Persoană care se află sub conducerea cuiva . - V.
... ARBITRÁJ , arbitraje , s . n . 1. Soluționare a unui litigiu de către un arbitru . 2. Conducere