Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BUNĂ-CUVIINȚĂ
Rezultatele 11 - 18 din aproximativ 18 pentru BUNĂ-CUVIINȚĂ.
... NEOBRĂZÁT , - Ă , neobrăzați , - te , adj . Care este lipsit de bună - cuviință
... NERESPECTUÓS , - OÁSĂ , nerespectuoși , - oase , adj . Care este lipsit de respect , de bună - cuviință
... NERUȘINÁRE s . f . Lipsă de rușine ; p . ext . comportare , afirmație , faptă lipsită de bună - cuviință
... NERUȘINÁT , - Ă , nerușinați , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care este lipsit de rușine , de bună - cuviință
... POLITÉȚE , politeți , ( 2 ) s . f . 1. Atitudine , comportare conformă cu buna - cuviință , amabilă , politicoasă ; amabilitate . 2. ( Fam . ; la pl . ) Cuvinte sau gesturi care exprimă politețea ( 1 ) ( exagerată a ) cuiva față de cineva . [ Pl . și : ( 2 ...
... ce se petrece în jurul lui , fiind stăpân pe simțurile și pe facultățile lui intelectuale . 4. ( Înv . și pop . ; și în sintagma simțire de sine ) Bun - simț , bună - cuviință
... SMERÉNIE s . f . Atitudine umilă , supusă , respectuoasă ; comportare modestă , plină de bună - cuviință
... URBANITÁTE s . f . ( Rar ) Atitudine , comportare plină de politețe , de bună - cuviință