Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARTICULA

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 81 pentru ARTICULA.

ADUNARE

ADUNÁRE , adunări , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) aduna și rezultatul ei . 2. Una dintre cele patru operații aritmetice , care constă în totalizarea mai multor numere într - unul singur . 3. Întrunire a mai multor persoane în scopul discutării unor probleme de interes general ; grup format din aceste persoane . 4. Concentrare a unor ființe într - un singur loc . 5. ( Articulat , cu valoare de interjecție ) Semnul dat pentru strângerea într - o formație ordonată a unei trupe sau a unui grup organizat . 6. Culegere , colecție ( de texte ) . 7. ( Înv . și reg . )

 

AFAZIE

AFAZÍE , afazii , s . f . Pierdere totală sau parțială a facultății de a vorbi și de a înțelege limbajul

 

ANARTRIE

... ANARTRÍE , s . f . Incapacitate patologică de a articula

 

ANTERIOR

ANTERIÓR , - OÁRĂ , anteriori , - oare , adj . ( Adesea adverbial ) 1. Care precedă o anumită dată ; precedent . 2. Care este așezat în partea de dinainte . 3. ( Despre sunete ) Articulat în partea dinainte a cavității bucale . [ Pr . : - ri -

 

APICAL

APICÁL , - Ă , apicali , - e , adj . 1. ( Anat . , Med . ) Care este situat la vârful , la extremitatea unui organ . 2. ( Despre consoane ) Articulat prin apropierea vârfului limbii de dinți , de alveole , de bolta

 

ARTRITISM

ARTRITÍSM s . n . Predispoziție la unele boli articulare și de nutriție ; p . ext . boală articulară sau de nutriție provocată de această

 

ARTROZĂ

ARTRÓZĂ , artroze , s . f . Boală articulară cronică de tip

 

ASAMBLAJ

ASAMBLÁJ , asamblaje , s . n . Sistem format din două sau mai multe elemente tehnice îmbinate sau

 

ATLAS

ATLÁS^2 s . n . v . atlaz . ATLAS ^1 , atlase , s . n . I. ( Anat . ) Prima vertebră cervicală , care se articulează cu occipitalul și cu axisul . II. Colecție de hărți geografice , sistematizate după anumite

 

AXIS

ÁXIS s . n . A doua vertebră cervicală , care se articulează cu atlasul ^

 

BÂIGUIT

BÂIGUÍT , - Ă , bâiguiți , - te , adj . ( Despre vorbire ) Fără noimă , fără sens , rău articulat . V.

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>