Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALPIN
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 23 pentru ALPIN.
FOEHN , foehnuri , ( 2 ) s . n . 1. Vânt cald , uscat și puternic , care bate primăvara dinspre crestele alpine ale munților din Elveția și Austria spre văi , grăbind topirea zăpezilor . 2. Uscător electric pentru păr . [ Pr . : f�
GÂSCÁRIȚĂ , gâscarițe , s . f . 1. Numele a două plante perene cu tulpina și frunzele acoperite cu peri , cu flori mici , albe ( Arabis alpina și hirsuta ) . 2. Plantă din familia cruciferelor cu frunzele spatulate sau oblonge ( Arabidiopsis thaliana ) . - Gâscă + suf . -
GENȚIANACÉE , gențianacee . s . f . ( La pl . ) Familie de plante erbacee cu frunze alterne sau opuse și flori solitare sau în buchet , răspândite mai ales în zona muntoasă ( alpină ) ; ( și la sg . ) plantă din această familie . [ Pr . : - ți -
GHEȚÁR^2 , ghețari , s . m . Masă de gheață formată în regiunile alpine și în cele polare ( 1 ) și care , de obicei , se deplasează lent sub influența gravitației . GHEȚÁR^1 , ghețare , s . n . ( Înv . ) Răcitor ( 2 ) . - Gheață + suf . - ar ( după fr . glaci�
HORN , hornuri , s . n . 1. Parte a coșului de fum la o casă , constituită din canalul îngropat în zidărie ( și din porțiunea ieșită în afară prin acoperiș ) ; p . ext . întregul coș de fum al unei case . 2. Partea de deasupra vetrei țărănești prin care trece fumul în pod sau direct afară ; coș ( la clădiri ) . 3. ( Alpinism ) Spațiu îngust dintre doi pereți de stâncă paraleli și înalți . 4. ( Geol . ) Relief cu aspect de piramidă triunghiulară caracteristic regiunilor alpine , care se formează în urma intersectării pereților circurilor
JEP , jepi , s . m . Arbust din familia pinului , cu tulpini ramificate flexibile , adesea culcate la pământ , cu frunze în formă de ace , răspândit în regiunea alpină sub formă de tufișuri ; jneapăn ( 1 ) ( Pinus mugo ) - Et .
LĂPTIȘÓR , s . n . , lăptișori , ( 3 ) s . m . 1. ( Rar ) Diminutiv al lui lapte . 2. ( În sintagma ) Lăptișor de matcă = produs secretat de glandele faringiene ale albinelor doici , care constituie hrana larvelor de matcă , utilizat în medicină și în cosmetică . 3. Plantă erbacee cu tulpina ramificată , cu mai multe rozete de frunze lanceolate , cu flori albe , răspândită în regiunea alpină ; laptele - stâncii ( Androsace chamaejasme ) . - Lapte + suf . -
... OROFÍT , - Ă , orofiți , - te , adj . ( Despre plante ) Care este adaptat mediului alpin
PERIȘÓR^2 , perișori , s . m . 1. Diminutiv al lui păr ^2 . 2. Plantă erbacee din familia gramineelor , cu frunze ovale , plane pe fața superioară și păroase ( Elymus asper ) . 3. ( Reg . ) Mică plantă erbacee cu tulpina fină , cu frunze late , acoperite cu peri scurți , și cu flori mici roșietice ( Circaea alpina ) . - Păr ^2 + suf . - ișor . PERIȘÓR^1 , perișori , s . m . Diminutiv al lui păr ^1 . 2. ( Bot . ; și în sintagma perișori absorbanți ) Parte anatomică a rădăcinii plantelor , cu rol de absorbție . - Păr ^1 + suf . -
RUȘULÍȚĂ , rușulițe , s . f . Plantă erbacee din familia compozeelor , cu frunze și tulpină acoperite cu peri lungi , cu flori de culoare roșie - portocalie , dispuse în capitule , care crește în regiunea alpină și subalpină ; struguraș ( 3 ) ( Hieracium aurantiacum ) . - Roșu + suf . -
RÚJĂ^2 , ruje , s . f . ( Fam . ) Bandă de pânză , de stofă , de dantelă etc . plisată sau încrețită , care servește ca ornament la diferite obiecte de îmbrăcăminte . [ Var . : ríjă s . f . ] RÚJĂ^1 , ruje , s . f . 1. ( Reg . ) Măceș . 2. Fig . ( Reg . ) Roșeață , rumeneală în obraz . 3. Plantă erbacee cu frunze cărnoase și flori galben - purpurii , grupate într - un buchet , care crește pe stâncile din regiunea alpină ( Sedum rosea ) 4. Compus : ruji - galbene = plantă având tulpina fără peri , cu frunze ovale și cu flori galbene ; mărită - mă - mamă ( Rubdeckia laciniata ) . [ Pl . și :