Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNVĂȚĂTURĂ
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 46 pentru ÎNVĂȚĂTURĂ.
... BUCHERÍE s . f . ( Rar și fam . ) Învățătură
... CĂRTURĂRÍE s . f . ( Rar ) Învățătură
... cărți , s . f . I. 1. Scriere cu un anumit subiect , tipărită și legată sau broșată în volum . 2. Fig . Cunoștințe de scriere și de citire ; învățătură , știință , cultură . Ai carte , ai parte . 3. Registru . II. 1. ( Urmat de determinări introduse prin prep . " de " ) Carnet cu date personale , care atestă sau conferă ...
... s . m . și f . , adj . ( Persoană , grup de persoane , instituție etc . ) care a rămas în urmă , se află printre ultimii în muncă , la învățătură
CONCORDÍSM s . n . Concepție care caută să pună de acord învățătura biblică cu rezultatele
... CONDISCÍPOL , condiscipoli , s . m . ( Rar ) Coleg de studiu , de învățătură
CREȘTINÍSM s . n . Ansamblul religiilor la baza cărora se află credința în persoana și învățăturile lui Iisus Cristos . - Creștin + suf . - ism ( după fr .
CREZ , crezuri , s . n . 1. Totalitatea principiilor sau convingerilor cuiva , concepția despre viață a cuiva . 2. Ansamblu de învățături sau dogme fundamentale de credință , folosit ca simbol al credinței comune sau ca formulă de
... și tranz . A ( se ) obișnui , a ( se ) învăța . 2. Tranz . A - și însuși cunoștințe ( temeinice ) într - un domeniu prin învățătură
DISCÍPOL , discipoli , s . m . Persoană care trăiește în preajma unui maestru , primind învățăturile lui și adesea continuându - le și dezvoltându -
... DÓGMĂ , dogme , s . f . 1. Învățătură , teză etc . fundamentală a unei religii , obligatorie pentru adepții ei , care nu poate fi supusă criticii și nu admite obiecții . 2. Teză , doctrină ...