Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNTĂRIT

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 138 pentru ÎNTĂRIT.

ÎNȚEPENIT

ÎNȚEPENÍT , - Ă , înțepeniți , - te , adj . 1. Care este sau a devenit țeapăn ; încremenit ; inert . 2. Fixat ,

 

ÎNGHEȚAT

ÎNGHEȚÁT , - Ă , înghețați , - te , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre lichide ) Transformat în gheață ; acoperit cu o pojghiță de gheață ; ( despre sol ) întărit , învârtoșat din cauza înghețării . 2. S . f . Cremă de fructe , de ouă , de cacao etc . , răcită până la solidificare . 3. Adj . Fig . Înmărmurit , împietrit ( de

 

ÎNTĂRI

ÎNTĂRÍ , întăresc , vb . IV . 1. Refl . A se face ( mai ) tare , ( mai ) rigid , a ( se ) indura ; a deveni ( mai ) dens . 2. Tranz . A mări rezistența unei piese , a unui sistem tehnic etc . 3. Tranz . și refl . A face să prindă sau a prinde puteri ( de obicei după o boală ) , a face să - și recapete sau a - și recăpăta puterile ; a ( se ) întrema , a ( se ) înzdrăveni . 4. Tranz . și refl . A ( se ) consolida . 5. Tranz . A confirma , a adeveri ( o convingere , o bănuială ) . 6. Tranz . A legaliza o acțiune , un act . 7. Refl . ( Despre fenomene atmosferice ) A se înteți , a se intensifica . - În +

 

ÎNTĂRITURĂ

... baricadare . 2. Element care consolidează o construcție , un element al ei etc . 3. ( Înv . ) Iscălitură , pecete prin care se certifica un drept , o învoială etc . - Întări

 

ÎNTEMEIAT

ÎNTEMEIÁT , - Ă , întemeiați , - te , adj . 1. ( Despre abstracte ) Sprijinit pe argumente solide , potrivit cu regulile logicii , just , logic , rațional . 2. ( Înv . ) Întărit , puternic , consolidat . [ Pr . : - me -

 

ÎNTREGUȚ

ÎNTREGÚȚ , - Ă , întreguți , - țe , adj . ( Fam . , întărind pe " întreg " , " întreagă " ) Diminutiv al lui întreg . - Întreg + suf . -

 

ÎNTREGULEȚ

ÎNTREGULÉȚ , întreguleți , adj . ( Fam . , întărind pe " întreg " ) Diminutiv al lui întreg . - Întreg + suf . -

 

ÎNTREGULIȚĂ

ÎNTREGULÍȚĂ , întregulițe , adj . ( Fam . , întărind pe " întreagă " ) Diminutiv al lui întreagă . - Întreg + suf . -

 

ÎNVÂRTOȘA

... ÎNVÂRTOȘÁ , învârtoșez , vb . I . 1. Refl . și tranz . A ( se ) face vârtos , tare ; a ( se ) întări

 

ÎNVÂRTOȘAT

ÎNVÂRTOȘÁT , - Ă , învârtoșați , - te , adj . 1. Care este sau a devenit vârtos ; întărit , îngroșat . 2. Tare ,

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>