Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNDRUMARE
Rezultatele 11 - 15 din aproximativ 15 pentru ÎNDRUMARE.
PĂSTORÍE s . f . 1. Păstorit . 2. Fig . Conducere , îndrumare religioasă , bisericească ; funcție , demnitate de conducător bisericesc ; exercitarea acestei funcții . - Păstor + suf . -
POVĂȚUIÁLĂ , povățuieli , s . f . ( Înv . ) Sfat , îndrumare , povață . [ Pr . : - țu - ia - ] - Povățui + suf . -
POVĂȚUÍRE , povățuiri , s . f . Faptul de a povățui ; sfat , îndrumare , povață . - V.
POVÁȚĂ , povețe , s . f . ( Pop . ) Îndrumare , sfat dat cuiva sau primit de cineva ; povățuire ,
SFAT , sfaturi , s . n . 1. Vorbe , argumente spuse cuiva pentru a - l convinge să procedeze într - un anumit fel , într - o împrejurare dată ; povață , îndemn , îndrumare . 2. Adunare de oameni întruniți pentru a delibera , a lua hotărâri sau ( în trecut ) a ajuta la conducerea țării . 3. Consfătuire , consiliu . 4. ( Rar ) Zvon , veste , vorbă . [ Var . : svat s .