Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎMPREJMUIT
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 29 pentru ÎMPREJMUIT.
ȚARC , țarcuri , s . n . 1. Loc îngrădit ( uneori acoperit ) , unde se adăpostesc sau se închid oile , vitele etc . ; ocol . 2. Îngrăditură , gard de nuiele , spini , de spini etc . în jurul unei clăi de fân pentru a o feri de vite ; p . ext . suprafața împrejmuită de acest gard . 3. Mică îngrăditură făcută din stinghii , în care sunt ținuți copii mici când încep să umble , pentru a li se limita spațiul de deplasare . 4. Numele unui joc de
ALERGĂTÓR , - OÁRE , alergători , - oare , adj . , subst . I. Adj . Care aleargă . II. S . m . și f . 1. Atlet care concurează la probe de alergări . 2. ( Rar ) Curier ( însărcinat cu transmiterea unui mesaj ) . 3. Cal de curse . III. S . f . 1. Dispozitiv pe care se pun mosoare cu fire pentru a face urzeala la războaiele de țesut țărănești . 2. ( Înv . ) Parc vast , împrejmuit , în care erau ținute anumite animale și în care se organizau vânători . - Alerga + suf . -
ARÉNĂ , arene , s . f . 1. Spațiu așternut cu nisip , rumeguș etc . din mijlocul unui amfiteatru antic , unde se desfășurau reprezentațiile . 2. Teren de sport , împrejmuit cu tribune pentru spectatori . 3. Fig . Sferă , domeniu , loc de desfășurare a unei
CEAÍR , ceairuri , s . n . ( Înv . și reg . ) Loc de pășune ( împrejmuit ) ; p . ext . Câmpie nelucrată în apropierea unei ape . [ Var . : ciér s .
CÚRTE , curți , s . f . I. 1. Spațiu ( împrejmuit ) în jurul unei clădiri , al unei gospodării etc . care ține de această clădire , gospodărie etc . ; ogradă . 2. ( În trecut ) Locuința de la țară a moșierului ; conac ; totalitatea acareturilor împreună cu această locuință . 3. Palatul de reședință al unui suveran ; ( înv . ) reședința întărită a domnitorului și a boierilor , unde se refugia și populația în timpul războaielor . II. ( Cu determinări ; în trecut ) Numele unor instanțe ( superioare ) judecătorești și administrative . Curtea de casație . Curtea de apel . Curtea de juri . III. Omagiu măgulitor adresat unei femei în semn de afecțiune , spre a - i câștiga favoarea , simpatia , dragostea . -
DEZGRĂDÍ , dezgrădesc , vb . IV . Tranz . ( Rar ) A scoate gardul care împrejmuia un loc , a lăsa ( un loc ) fără îngrăditură . - Dez - + [ în ]
... GĂRDUÍ , gărduiesc , vb . IV . Tranz . ( Rar ) A îngrădi , a împrejmui
GĂRDUÍT , - Ă , gărduiți , - te , adj . ( Rar ; despre locuri , terenuri ) împrejmuit cu gard ( 1 ) . - V.
GARD , garduri , s . n . 1. Construcție de lemn , de metal , de zidărie etc . care împrejmuiește o curte , un teren , o grădină etc . 2. împletitură de nuiele , de trestie etc . cu care se face un baraj de - a curmezișul unei ape curgătoare pentru prinderea peștelui . 3. ( Sport ) Fiecare dintre obstacolele în formă de gard ( 1 ) de la unele probe atletice de alergări ; ( la pl . ) probă atletică în care se folosesc aceste
NEÎMPREJMUÍT , - Ă , neîmprejmuiți , - te , adj . Care nu este delimitat de rest ; care nu este îngrădit . - Ne - + împrejmuit ^
OBÓR^2 , oboare , s . n . Împrejmuire de nuiele sau de stuf făcută într - o apă curgătoare pentru a prinde și a păstra peștele viu ; spațiul din interiorul acestei împrejmuiri . OBÓR^1 , oboare , s . n . 1. ( Reg . ) Loc ( împrejmuit ) unde se ține un târg de vite , de fân , de lemne ; târg de vite ; p . ext . piață . 2. ( Pop . ) Împrejmuire pentru vite ; țarc , ocol ,