Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OFERIT
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 44 pentru OFERIT.
OFERÍ , ofér , vb . IV . Tranz . 1. A propune cuiva ( în semn de atenție , de bunăvoință etc . ) să primească un lucru necerut ; a da în dar , a pune la dispoziție . 2. A propune spre cumpărare o marfă , un bun etc . 3. Fig . A înfățișa , a arăta , a etala , a prezenta
... OFERÍRE , oferiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) oferi și rezultatul ei . - V. oferi
... a se înfățișa într - un anumit loc sau în fața cuiva pentru a răspunde unei anumite obligații sau pentru a oferi ori a solicita ceva . 3. Tranz . A pune înainte , a înmâna , a oferi
... spec . a încasa . 2. A se ocupa de un oaspete , a ieși în întâmpinarea lui ; p . ext . a oferi cuiva ospitalitate ; a găzdui . 3. A admite , a include , a încadra pe cineva într - o întreprindere , într ...
PRINÓS , prinosuri , s . n . ( În antichitate ) Dar ^2 oferit divinității ; p . ext . dar ^2 oferit unui
... SUPRALICITÁ , supralicitez , vb . I . Intranz . A oferi
ȘPERȚ , șperțuri , s . n . 1. ( De obicei construit cu verbe ca " a da " , " a lua " , " a primi " ) Sumă de bani sau daruri primite de cineva sau oferite , incorect și ilegal , cuiva , pentru a - i câștiga bunăvoința , în special pentru a - l determina să - și îndeplinească ( mai cu râvnă ) sau să - și încalce obligațiile de serviciu ; mită , mituială . 2.
... ACORDÁ , acórd , ( 1 , 2 ) ( 3 ) acordez , vb . I. Tranz . 1. A da ( cu îngăduință , cu grijă , cu atenție , cu bunăvoință ) ; a oferi ; a atribui . 2. A stabili acordul gramatical . 3. A regla frecvența unui aparat , a unui sistem fizic ...
ADJUDECÁ , adjúdec , vb . I . Tranz . A atribui ( prin hotărâre judecătorească ) un bun scos la licitație persoanei care oferă prețul cel mai
ALDĂMÁȘ , aldămașuri , s . n . Băutură ( și gustare ) oferită de cineva după încheierea unei tranzacții . [ Var . : adălmáș s .
APÚS^2 , - Ă , apuși , - se , adj . Dispărut pentru totdeauna . Vremuri apuse . - V. apune . APÚS^1 , apusuri , s . n . 1. Trecere a unui astru sub orizont ; priveliște oferită de soare când apune . 2. Unul dintre cele patru puncte cardinale , opus răsăritului ; vest ; p . ext . loc pe orizont , regiune , țară situată spre acest punct cardinal . 3. Timp al zilei când apune soarele ; asfințit . 4. Fig . Declin , decădere ,