Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MUIA
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 64 pentru MUIA.
... aur ; p . ext . ( despre oameni ) îmbrăcat cu astfel de haine ; îmbrăcat frumos , împodobit . 5. ( Fon . ; despre consoane ) Palatalizat . - MUIÁT^1 s . n . Muiere ^2 . - V. muia
... MUIÉRE^2 , muieri , s . f . Acțiunea de a ( se ) muia ; muiat ^1 . - V. muia
... ÎNMUIÁ , înmói , vb . I . 1. Tranz . A băga , a introduce într - un lichid , a muia . 2. Tranz . și refl . A face să devină sau a deveni mai moale , prin încălzire sau prin subțiere cu un lichid ...
... EMOLIÉNT , - Ă , emolienți , - te , adj . , s . n . 1. Adj . Care are proprietatea de a muia
PUF ^3 , pufuri , s . n . Scaun scund , fără spătar , de formă cilindrică , capitonat sau făcut din material plastic umplut cu aer . PUF ^2 , ( 5 ) pufuri , s . n . 1. ( De obicei cu sens colectiv ) Pene mici , moi și fine , care constituie primul penaj al puilor sau care acoperă corpul unor păsări pe burtă și sub aripi , servind pentru umplerea pernelor , a plăpumilor etc . 2. ( Cu sens colectiv ) Peri fini și moi care cresc pe obraz ; început de barbă sau de mustață . 3. ( Cu sens colectiv ) Părul mărunt , moale și mătăsos din blana unor animale . 4. ( Cu sens colectiv ) Perii mici și fini ai unor fructe , semințe etc . 5. Obiect de toaletă care servește la pudrat , făcut din puf ^2 ( 1 ) sau din alt material pufos . 6. ( Adjectival , în compusul ) Bumbac - puf = bumbac brut obținut la cules . 7. ( Spec . ) Minge de badmington . PUF ^1 interj . Cuvânt care redă zgomotul produs de eliminarea bruscă și cu intermitențe a aerului ( pe nări , pe gură ) , de lovirea în cădere a unui corp de o suprafață moale etc . -
... ÎMBĂLÁ , îmbălez , vb . I . Tranz . A umple de bale ; a umezi cu salivă ; spec . a muia
ÎMBĂLÁT , - Ă , îmbălați , - te , adj . Plin de bale ; muiat cu salivă . V.
... ÎNTÍNGE , întíng , vb . III . Tranz . ( Pop . ) A muia
CEMENTÁ , cementez , vb . I . Tranz . 1. A trata termochimic oțelurile moi sau aliate , introducând carbon , crom , azot etc . în stratul lor superficial , pentru a obține un strat dur cu mare rezistentă la uzură . 2. ( Med . ) A obtura canalul unui dinte cu cement . 3. ( Med . ) A fixa cu cement protezele pe
CIRIPÍE , ciripii , s . f . ( Reg . ) Sfoară muiată în vopsea ( roșie ) , pe care o întinde dulgherul pentru a trage linii drepte pe scânduri , pe bârne