Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MICĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 1482 pentru MICĂ.

MIC

MIC , - Ă , mici , adj . 1. Care este sub dimensiunile obișnuite ; de proporții reduse . 2. Puțin numeros : redus , limitat . 3. ( Despre sunet , glas etc . ) Puțin intens ; slab ...

 

MICI

MICÍ , micesc , vb . IV . Refl . și tranz . ( Pop . ) A ( se )

 

MICȘORA

... MICȘORÁ , micșorez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) face ( mai ) mic ( ca dimensiune , volum , durată , intensitate etc . ) ; a ( se ) diminua , a ( se ) mici . 2. Tranz . A reduce , a scădea ...

 

MICȘOR

... MICȘÓR , - OÁRĂ , micșori , - oare , adj . Micuț . [ Var . : micușór , - oáră adj . ] - Mic

 

MICȘORAT

... MICȘORÁT , - Ă , micșorați , - te , adj . Făcut mai mic

 

MICAȘIST

MICAȘÍST , micașisturi , s . n . Rocă șistoasă alcătuită în cea mai mare parte din straturi paralele de mică ^1 și de

 

MICȘORARE

MICȘORÁRE , micșorări , s . f . Acțiunea de a ( se ) micșora și rezultatul ei ; diminuare , descreștere ; scădere , reducere , împuținare . - V.

 

MICȘOREL

MICȘORÉL , - EÁ , - EÁ , - ÍCĂ , micșorei , - ele adj . ( Pop . ) Diminutiv al lui micșor . - Micșor + suf . -

 

MICȘORIME

MICȘORÍME , s . f . ( Înv . ) Micime . - Micșor + suf . -

 

MICȘUNEA

MICȘUNEÁ , micșunele , s . f . Plantă erbacee din familia cruciferelor , cu flori parfumate , galbene - aurii , cultivată ca plantă ornamentală ( Cheiranthus

 

   Următoarele >>>