Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LEGITIMA
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru LEGITIMA.
LEGÍTIM , - Ă , legitimi , - e , adj . 1. Care este întemeiat pe lege , care se justifică prin lege . 2. Care este justificat , îndreptățit ; just , echitabil . [ Acc . și :
LEGITIMÁȚIE , legitimații , s . f . Act , document personal eliberat de o autoritate și cu care cineva își dovedește
LEGITIMÁRE , legitimări , s . f . Acțiunea de a ( se ) legitima și rezultatul ei . - V.
CLERICALÍSM s . n . Curent politic care consideră legitimă dominația bisericii și a clerului asupra vieții politice , sociale și culturale a unei
... ILEGÍTIM , - Ă , ilegitimi , - e , adj . ( Livr . ) Care nu este legitim
... JUSTIFICÁ , justífic , vb . I . 1. Tranz . A arăta că ceva este just ( 1 ) , legitim , a demonstra justețea unui lucru ; a îndreptăți ; a motiva . 2. Refl . A da explicații cu privire la ...
... JUSTIFICÁT , - Ă , justificați , - te , adj . Dovedit ca just ( 1 ) , îndreptățit , legitim
... s - a cerut să se legitimeze cu un document legal . 2. ( Despre copii născuți în afara căsătoriei ) Care a fost recunoscut ca legitim
LEGITIMÍSM s . n . Teorie care proclamă drept principiu fundamental dreptul inalienabil la tron al dinastiilor legitime ( răsturnate în urma unor evenimente sociale sau politice ) și puterea absolută a
... LEGITIMITÁTE , legitimități , s . f . ( Livr . ) Însușire a ceea ce este legitim