Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INJURIOS
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru INJURIOS.
ÎNJURĂTÚRĂ , înjurături , s . f . Vorbă sau expresie injurioasă , de ocară ; sudalmă . - Înjura + suf . -
ÎNJURÁ , înjúr , vb . I . Tranz . , intranz . și refl . , recipr . A spune cuvinte injurioase sau de ocară la adresa cuiva ; a ( se )
... ȘOÁCĂȚ , șoacăți , s . m . ( Fam . ) Calificativ injurios
... ȘTIOÁLFĂ , știoalfe , s . f . ( Arg . ) Calificativ injurios
BĂLĂCĂRÍ , bălăcăresc , vb . IV . 1. Refl . și intranz . ( Rar ) A ( se ) bălăci . 2. Refl . recipr . și tranz . Fig . ( Fam . ) A ( se ) certa , a ( se ) batjocori , spunând ( sau spunându - și ) cuvinte
BĂLĂCĂRÍE , bălăcării , s . f . ( Reg . ) Vorbă injurioasă , trivială . - Bălăcări + suf . -
HOÁȘCĂ , hoaște , s . f . Denumire injurioasă dată unei femei bătrâne și rele ;
HOÁNGHINĂ , hoanghine , s . f . ( Rar ) Denumire injurioasă dată unei femei bătrâne și rele ; hoașcă . - Et .
INSÚLTĂ , insulte , s . f . Cuvânt sau faptă injurioasă la adresa cuiva ; ofensă , jignire ,
... INSULTĂTÓR , - OÁRE , insultători , - oare , adj . Care insultă ; jignitor , ofensator , injurios