Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IDEALISTĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru IDEALISTĂ.

IDEALIST

IDEALÍST , - Ă , idealiști , - ste , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care aparține idealismului ( 1 ) , privitor la idealism . 2. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care aspiră spre un ideal ; p . ext . ( om ) lipsit de simțul realității , de spirit practic . [ Pr . : - de -

 

IDEALISTIC

... 1. ( Fil . ) Propriu doctrinei idealiste . 2. Care aspiră spre un ideal ; p . ext . lipsit de simțul realității , de spirit practic . [ Pr . : - de - a - ] - Idealist

 

AGNOSTICISM

AGNOSTICÍSM s . n . Concepție filozofică idealistă care neagă , parțial sau total , posibilitatea cunoașterii obiective a lumii , a esenței

 

ATARAXIE

ATARAXÍE s . f . 1. ( Med . ) Stare bolnăvicioasă de pasivitate a unui organ sau a unei funcțiuni . 2. Concepție filozofică idealistă din antichitate care susținea că omul trebuie să tindă spre o stare de perfectă liniște sufletească prin detașarea de frământările

 

CONVENȚIONALISM

CONVENȚIONALÍSM s . n . Caracterul a ceea ce este convențional ; ( în artă ) tendință idealistă de a se conforma regulilor deja acceptate , fără o percepere proprie , realistă , a faptelor . [ Pr . : - ți -

 

DINAMISM

DINAMÍSM s . n . 1. Putere vitală , forță de acțiune , de mișcare . 2. Concepție filozofică idealistă care susține că factorul primordial al existenței ar fi mișcarea pură ,

 

ENERGETISM

... ENERGETÍSM s . n . Curent filozofic idealist inițiat la sfârșitul sec . XIX , care a încercat să înlăture noțiunea de materie , înlocuind - o cu aceea de energie , considerată ca substanță unică ...

 

FICȚIONALISM

... FICȚIONALÍSM s . n . ( Fil . ) Concepție idealist

 

IDEALISM

... Orientare în filozofie , opusă materialismului , care consideră spiritul , conștiința , gândirea ca factor primordial , iar materia , natura , existența ca factor secund , derivat . 2. ( Rar ) Caracterul omului idealist

 

IMANENT

IMANÉNT , - Ă , imanenți , - te , adj . 1. Care este propriu naturii obiectului , care acționează din interiorul obiectului , condiționat de esența obiectului ; intrinsec . 2. ( În concepția idealistă despre lume ) Care există și acționează prin sine însuși , nedeterminat de o cauză din

 

IMANENTISM

... IMANENTÍSM s . n . ( Fil . ) Doctrină idealist

 

   Următoarele >>>