Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FĂRÂMĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru FĂRÂMĂ.

FĂRÂMAT

FĂRÂMÁT^2 , - Ă , fărâmați , - te , adj . ( Pop . ) Sfărâmat , spart , zdrobit , frânt . V. fărâma . FĂRÂMÁT^1 s . n . Faptul de a ( se ) fărâma . - V.

 

FĂRÂMĂTURĂ

... FĂRÂMĂTÚRĂ , fărâmături , s . f . ( Reg . ) Sfărâmătură ; fărâmă ( de pâine ) . [ Var . : fărâmitúră , fărmătúră s . f . ] - Fărâmă

 

FĂRÂMARE

FĂRÂMÁRE s . f . ( Pop . ) Acțiunea de a ( se ) fărâma și rezultatul ei . [ Var . : fărmáre s . f . ] - V.

 

FĂRÂMELE

... FĂRÂMÉLE s . f . pl . ( Rar ; în expr . ) A tăia fărâmele = a tăia în bucăți mici . - Fărâmă

 

FĂRÂMIȚĂ

... FĂRÂMÍȚĂ , fărâmițe , s . f . Diminutiv al lui fărâmă ; fărâmică . - Fărâmă

 

CRÂMPEI

... CRÂMPÉI , crâmpeie , s . n . Parte ruptă , desprinsă sau rămasă din ceva ; bucată , porțiune , fărâmă

 

DRAM

... măsură pentru greutate ( egală cu 3 , 18 - 3 , 23 grame ) și pentru capacitate ( egală cu 3 , 23 - 3 , 80 centimetri cubi ) . 2. ( Adesea fig . ) Bucățică , fărâmă

 

FĂRÂMĂTOR

FĂRÂMĂTÓR , fărâmătoare , s . n . Dispozitiv sau mașină pentru sfărâmarea unor materiale . - Fărâma + suf . -

 

FĂRÂMICĂ

... FĂRÂMÍCĂ , fărâmici , s . f . ( Pop . ) Fărâmiță . - Fărâmă

 

FĂRÂMICIOS

FĂRÂMICIÓS , - OÁSĂ , fărâmicioși , - oase , adj . Care se sfărâmă sau se poate sfărâma ușor ; sfărâmicios . - Fărâma + suf . -

 

FĂRMA

FĂRMÁ vb . I v .

 

   Următoarele >>>