Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARCUIT
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentru ARCUIT.
ARCUÍ , arcuiesc , vb . IV . Tranz . și refl . A ( se ) îndoi în formă de arc ; a ( se )
... ARCUÍRE , arcuiri , s . f . Faptul de a ( se ) arcui ; încovoire elastică a unei piese lungi ; ( concr . ) formă arcuită . - V. arcui
... I . Refl . și tranz . A face să devină sau a deveni curb ; a ( se ) îndoi , a ( se ) arcui
ÎNCOVOIÁT , - Ă , încovoiați , - te , adj . Îndoit , curbat , arcuit . V.
ȚIU ^2 , țiuri , s . n . ( Reg . ) 1. Unealtă de fier în patru muchii ascuțită ca o daltă , cu care se fac găuri în gheață pentru pescuit , se desprind blocurile de gheață etc . 2. Unealtă asemănătoare cu o daltă , folosită în dulgherie . 3. Târnăcop de oțel , de forma unei bare cu secțiune a pătrată , ascuțită la capete și puțin arcuită , folosit de mineri . - Et . nec . ȚIU ^1 interj . ( Adesea repetat ) 1. Cuvânt care imită un sunet prelung , ascuțit , cu rezonanță metalică . 2. Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers . -
ARCÁDĂ , arcade , s . f . 1. Element arhitectural format din unul sau din mai multe arce și din elementele care le susțin ( coloane , stâlpi , ziduri ) . 2. Formație anatomică în formă arcuită ; ( în special ) proeminență curbă la baza osului frontal , situată deasupra fiecărei
ARCÁT , - Ă , arcați , - te , adj . ( Rar ) Arcuit . - Arc + suf . - at ( după fr .
... ARCUITÚRĂ , arcuituri , s . f . Parte a unui obiect ( încovoiat ) în formă de arc . [ Pr . : - cu - i - ] - Arcui
BÓLTĂ , bolți , s . f . 1. Zidărie sau construcție cu partea superioară arcuită în formă de semicerc sau numai bombată în sus . 2. ( În sintagmele ) Boltă craniană = partea superioară a cutiei craniene . Boltă palatină = palat ^1 , cerul - gurii . 3. ( Reg . ) Prăvălie , dugheană . [ Var . : ( reg . ) boáltă s .
BOLTITÚRĂ , boltituri , s . f . Parte arcuită a unei bolți . - Bolti + suf . -