Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎMBĂTRÂNIT
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru ÎMBĂTRÂNIT.
ÎMBĂTRÂNÍ , îmbătrânesc , vb . IV . Intranz . 1. A deveni bătrân . 2. ( Despre materiale ) A - și schimba în mod lent structura și proprietățile caracteristice ( prin degradare ) ; a se învechi . - În +
... albească ; a deveni cărunt ; ( despre persoane ) a începe să albească la păr ; a cărunți ; p . ext . a îmbătrâni
BĂBÚȘCĂ , băbuști , s . f . 1. Băbuță . 2. Nume dat păsărilor cântătoare îmbătrânite , în special sticletelui și
BĂTRÂNICIÓS , - OÁSĂ , bătrânicioși , - oase , adj . Îmbătrânit înainte de vreme ; cu apucături , cu înfățișare etc . de bătrân . - Bătrân + suf . -
... BACCELÍ , baccelesc , vb . IV . Refl . 1. A îmbătrâni
BACCELÍT , - Ă , bacceliți , - te , adj . ( Fam . : despre oameni și despre obrazul lor ) Îmbătrânit . V.
... piele , mai ales despre cea de pe obraz ) A se zbârci ; a se rida ; p . ext . ( despre oameni ) a îmbătrâni
... MATOFÍ , matofesc , vb . IV . Refl . ( Înv . și fam . ) 1. A îmbătrâni
MATOFÍT , - Ă , matofiți , - te , s . f . adj . ( Înv . și fam . ) Îmbătrânit , ramolit . - V.
RÁBLĂ , rable , s . f . ( Fam . și depr . ) 1. Lucru vechi , uzat sau de calitate proastă ; vechitură . 2. Animal bătrân și slab ; gloabă . 3. Om îmbătrânit și sleit de puteri ,