|
|
||
|
Vezi și:COMPLEX,
CÂT,
NESĂȚIOS,
NESĂTUL,
CUMULA,
SINTEZĂ,
FI,
ȚINE,
LINIE,
DISTANȚA,
ÎNCORPORA
... Mai multe din DEX...
TOT MAI MULT - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru TOT MAI MULTRezultatele 1 - 10 din aproximativ 1390 pentru TOT MAI MULT. Ion Luca Caragiale - Tot Mitică ... Ion Luca Caragiale - Tot Mitică Tot Mitică de Ion Luca Caragiale Apărut în 1901 - De ce trage clopotele, Mitică? - De frânghie, monșer. * Doi jucători de biliard, unul mult mai forte ca altul, fac o partidă. Mitică s-a încurcat la privit și numără punctele. După o serie a jucătorului forte ... tramvaiul, și tramvaiul nu mai trece. - Ah! domnișoară, toate trec în lumea aceasta, numai tramvaiul nu trece. * Un amic, poet, explică lui Mitică: - Călimări, sau, mai corect, călămări, vine de la calamus, care nsemnează condei. - A! zice Mitică; am înțeles... tot de-acolo trebuie să vie și calamitate . * Mitică, pedalând alături cu amicul său Costică, zărește, venind în față-le cu mare viteză, un automobil: - Ține ... bine, Costică, să nu se sperie bicicleta. * - Monșer, știi că Tocilescu mai organizează o excursie? - Serios ? unde ? - La Bucureștii-Noi. * La birt. Costică (dulce): Ce mai faci, Mitică? Mitică (mâncând cu lăcomie): Mă apăr de moarte, monșer! * - Câți ani aveți? întreabă o domnișoară pe amicul nostru. - Doisp'ce, mamuazel! - Ei, aș ... gazete? întreabă Mitică cu un surâs plin de aluziune depărtată. - Da' de ce? - Fiindcă, madam... dacă n-aveți gazete, nu v-aș consilia să beți... ... Ștefan Octavian Iosif - E mult de-atunci... ... Ştefan Octavian Iosif - E mult de-atunci... E mult de-atunci... de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție E mult de-atunci... e mult, nepoate, Și ca prin vis le văd pe toate... Hei ! să te miri, să te cutremuri De cîte-au fost nainte vremuri... Și-i mult ... cat nedumerit, nepoate : Cum toate se schimbară, toate ! Din cîntece azi n-ai ce-alege, Nici vinul nu e vin în lege, Nici inimi nu mai Alecu Văcărescu - Foarte multă văz plăcere ... cusur să nu rămîie Pe cît simte să-l mîngîie. Dar o minte cu simțire, Delicată și supțire, Vrînd acestea să le-adune, Face judecăți mai bune ; Nu dă făr' de cercetare Privileghiu așa mare : Tot un fel sînt cîte trele Dopotrivă între ele. Căci la apă și verdeață Și dă este vro dulceață, Dar o știm cu legătură Într-un ... fel dă la natură. Dînd dă obște o plăcere La a tuturor vedere, Și mai mult nu se-nmulțește, Nici mai scade, nici mai crește. Iar viind la frumusețe, Aici voi, idei istețe ! Căci intrăm în adîncime Și dă tălmăciri mulțime. Vedem chipuri milioane, Dar sînt cadre și icoane ... Grigore Alexandrescu - Te mai văzui o dată ... Grigore Alexandrescu - Te mai văzui o dată Te mai văzui o dată de Grigore Alexandrescu Te mai văzui o dată, ființă de iubire, O înger ce slăvesc! Și ceasurile repezi, și scumpa ta zâmbire, Cu suflet, cu viața sunt gata să plătesc ... În valurile-acelea de lume încântată, În care ne-am găsit, În vesele cadrile, în sala luminată, Stam singur și mâhnit. Plăcerea, frumusețea, podoabe felurite, Tot era în zadar; Ele nu pot să-nvie simțirile-amorțite De-al patimii amar. Bucuria ce-n preajmă-mi trecea cu repejune, Trist, rece mă ... tu însuflai gândirea, Tu făceai să trăiesc. Roua buzelor tale sufletul răcorește, Dă viață și plăceri: Sub umedele-ți gene e un foc ce topește Tot felul de dureri. Dar depărtat de tine, ce pot să-mi folosească Lumea ș-ale ei bunuri, și orice aș avea? Pustiul unui suflet știu ... Pot s-aducă trecutul, pot face-a te vedea? Pot să întoarcă vremea și ceasurile sfinte Care sunt al tau dar, Ca să mai Alexandru Vlahuță - Tot alte vremi... ... Alexandru Vlahuţă - Tot alte vremi... Tot alte vremi... de Alexandru Vlahuță Tot alte vremi s-au așternut. Din ce în ce mai rar, Icoane șterse din trecut Încet și trist răsar. În urma mea s-a-ntunecat, Cum nici n-aș fi trăit... Mai clare-s câte le-am visat Și-n cărți le-am fost citit. Și de-ar fi fost să nu te știu, De mult puteam să mor Un beduin într-un pustiu, Sub lună călător. Dar chipul tău în veci mi-a stat Ca o lumină-n ... însă te-ai înduioșat Și mâna mi-ai întins, De tine m-am alăturat Și-n brațe te-am cuprins. De-acum nici voi să mai ascult La glasurile din trecut. Ființa mea cea de demult În noapte s-a pierdut. În urmă stă un larg pustiu, Un vis ... Iacob Negruzzi - În dulcea lună mai ... Iacob Negruzzi - În dulcea lună mai În dulcea lună mai de Iacob Negruzzi Informații despre această ediție În dulcea lună Mai când iarba-n câmp răsare Și vesel de plăcere tot sufletul tresare, Eu singur în mâhnire, în suferinți și chin Vărs lacrimi de durere și mult amar suspin. În dulcea lună Mai când tainic luna plină Și mii de mii de stele pământul însenină Pe cerul vieții mele s-adună negri nori Ce-ntunec-al meu suflet ... Și armonii divine natura toat-încântă În mine-un glas de jale se plânge disperat Ca viscolul de iarnă ce urlă-nfricoșat. În dulcea lună Mai când dulci și calde raze Din soare se coboară și totul înviază Eu palid, in tăcere, plec fruntea la pământ Și-ndrept a ... Dimitrie Anghel - Reveria unei statui ... luminat cu strălucirea lui de foc, ploi de primăvară l-au spălat, iernile i-au schimbat pe rînd hlamidele de hermină, și anii au trecut tot mai mulți, tot mai mulți... Peste gîtul încordat al calului cu fruntea ridicată sus, ochii lui privesc, și piața goală dimprejurul lui parcă se umple de lume. De pretutindeni ... a împrăștiat din nou tot norodul acela adunat, a golit piața ca prin farmec... Îndărătul lui un ceas a bătut, și tot soiul de oameni, unii cu figurile necăjite și triste, alții cu ochii șireți și gesturi mari, ținînd portofolii subsuoară, birje grăbite cu cai fantastici, chipuri ... de jidovi adulmecînd după chilipiruri au început să roiască spre vechile curți unde ținea el sfat odată. Și i se păru parcă ciudat că nu mai vede nimic din vechile ziduri cu metereze ce împrejmuiau curtea, că nu mai vede turnul străvechi de la poartă cu clopotul lui și cu străjerii de pază, și, uimit, căuta iarăși să-și aducă aminte... Vremile se abătură ... Și meșterul amintirii, după ce perdeaua de fum s-a dat într-o parte, a prins să-l clădească din nou mai frumos și mai ... Alexei Mateevici - Preoțimea și poporul nostru ... să știm pe cine să-l alegem. Nu putem, vasăzică, să ne pregătim ca oamenii, cum se cuvine, pentru zidirea vieții noastre. Iar, precum am mai spus, trebuie să ne pregătim. Grea vreme... Ce să facem noi în vederea unor asemenea lucruri? Bietul țăran al nostru suferă mai dihai decât toți. Nu-și află loc el, sărmanul, neștiind cum să iasă din așa stare. Și neagra deznădăjduire îl cuprinde pe dânsul tot mai mult. Dar nu trebuie ca deznădăjduirea să-i acopere cu totul sufletul. Nu trebuie să creadă că viața lui este prăpădită și că va sta vecinic ... lor către popor, intrând în „soiuzul adevăraților ruși“, și iarăși făcând fel de fel de ticăloșii. Acest lucru face necrezarea țăranilor încă și mai mare. În fiecare obște de oameni sunt și lepădături. Asta se poate vedea întotdeauna și peste tot locul, dar mai ales în ziua de astăzi în viața noastră. Noi luăm preoțimea întreagă îndeobște și vedem cu bucurie că ea poate să fie cea mai bună tovarășă și ajutătoare a țărănimii. Mai mult ... Ștefan Octavian Iosif - Poveste (Iosif) ... vrăjitoare blestemată. În lanțuri ea-l ținea oricînd, Și el plîngea de disperare, Dar lacrimile-i, picurănd, Se prefăceau mărgăritare... Iar vrăjitoarea le strîngea Și tot mai multe vrea să strîngă, Încăt din ce mai mult plîngea, El tot mai mult avea să plîngă... Așa, copii obijduiți Pe lumea noastră sînt poeții, Încătușați și chinuiți De vraja blestemată-a vieții. Ei plîng de drag ... Alexandru Macedonski - Noaptea de decembrie ... — La Meka! La Meka! răsună mereu. Și pleacă drumețul pe-un drum ce cotește... Pocit, șchiop și searbăd, abia se târește... Și drumu-ocolește mai mult, tot mai mult, Dar mica potecă sub pomi șerpuiește, O tânără umbră de soare-l ferește, Auzu-i se umple de-un vesel tumult, Și drumu-ocolește mai ... pleacă Pustia l-așteaptă în largu-i s-o treacă... Prin prafu-i se-nșiră cămile și cai, Se mistuie-n soare Bagdadul, și piere, Mai șters decât rozul de flori efemere, Mai stins decât visul pierdutului rai. În largu-i pustia, să treacă-l așteaptă E dreaptă — tot dreaptă — dar zilele curg, Și foc e în aer, în zori, și-n amurg Și el naintează, dar zilele curg. Nici urmă de ierburi ... — în lături — napoi — pestetot, Oribil palpită aceeași culoare... E-aprins chiar pământul hrănit cu dogoare, Iar ochii se uită zadarnic, cât pot Tot roșu de sânge zăresc pestetot Sub aeru-n flăcări al lungilor zile. Și foamea se face mai mare — mai mare, Și, zilnic, tot cerul s-aprinde mai ... Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate ... triumful binelui. Aceștia sunt oameni ,,luptători"'. 3. ,,Multe dureri-s, puține plăceri", a zis marele nostru poet, repetând o melancolică banalitate. Și încă mai puține sunt plăcerile pe care i le pricinuiește omului tovărășia aproapelui său, căci fiecare om e o lume deosebită, cu ambițiile și, mai cu seamă, cu egoismul ei... Nu în relațiile personale pune omul ce are mai bun, căci, în ciocnirea dintre suflete, ce are mai bun se duce, adesea, ofensat în fundul cel mai adânc al ființei sale... Și, de aceea, nu poate fi o legătură mai curată și mai durabilă, decât... de la distanță, -- aceea care se stabilește între cititor și un scriitor, mai cu seamă când acesta e un scriitor de idei, când, adică, pune în opera sa ceea ce este mai curat, mai înalt și mai dezinteresat, și mai cu seamă când acel scriitor este un analist al vieții, căci nimic nu consolează mai mult de durerea vieții decât contemplarea ei obiectivă, sub specie aeternitatis . 4. Omul [...] din pricina tendinței de adaptare, caută veșnic să ajungă la o împăcare cu ... de cutare pricini, deci e adevărata și justa atitudine sentimentală fața cu lumea. 5. ...după cum în lumea naturală ființa zoologică se mlădiază cu atât mai ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru TOT MAI MULTRezultatele 1 - 10 din aproximativ 361 pentru TOT MAI MULT. ... fer, și lemn pentru ceea ce trebuie să fie de lemn, pietre de onix și pietre scumpe de legat, pietre strălucitoare și de felurite colori, tot felul de pietre scumpe, și marmoră albă multă. 3 Mai mult, în dragostea mea pentru Casa Dumnezeului meu, dau Casei Dumnezeului meu aurul și argintul pe care -l am, afară de tot ce am pregătit pentru casa sfîntului locaș: 4 trei mii de talanți de aur, de aur de Ofir, și șapte mii de talanți de argint ... plecat și s`au închinat înaintea Domnului și înaintea împăratului. 21 A doua zi după aceasta, au adus ca jertfă și ardere de tot Domnului o mie de viței, o mie de berbeci și o mie de miei, împreună cu jertfele de băutură obicinuite, și alte jertfe în mare ... 23 Solomon a șezut pe scaunul de domnie al Domnului, ca împărat în locul tatălui său David. El a propășit, și tot Israelul l -a ascultat. 24 Toate căpeteniile și vitejii, și chiar toți fiii împăratului David s`au supus împăratului Solomon. 25 Domnul a ... ... ... cum să vă purtați și să fiți plăcuți lui Dumnezeu, și așa și faceți, vă rugăm, și vă îndemnăm în Numele Domnului Isus, să sporiți tot mai mult în privința aceasta. 2 Știți, în adevăr, ce învățături v`am dat prin Domnul Isus. 3 Voia lui Dumnezeu este sfințirea voastră: să vă feriți ... să vă iubiți unii pe alții, 10 și iubiți în adevăr pe toți frații, cari sînt în toată Macedonia. Dar vă îndemnăm, fraților, să sporiți tot mai mult în ea. 11 Să căutați să trăiți liniștiți, să vă vedeți de treburi, și să lucrați cu mînile voastre, cum v`am sfătuit. 12 Și ... ... cuteza să se lipească de ei; dar norodul îi lăuda în gura mare. 14 Numărul celor ce credeau în Domnul, bărbați și femei, se mărea tot mai mult; 15 pînă acolo că scoteau pe bolnavi chiar pe ulițe, și îi puneau pe paturi și pe așternuturi, pentru ca, atunci cînd va trece Petru ... ce i-au adus, i-au pus înaintea Soborului. Și marele preot i -a întrebat astfel: 28 ,,Nu v`am poruncit noi cu tot dinadinsul să nu învățați pe norod în Numele acesta? Și voi iată că ați umplut Ierusalimul cu învățătura voastră, și căutați să aruncați asupra noastră ... aceste vorbe, îi tăia la inimă și s-au sfătuit să -i omoare. 34 Dar un Fariseu numit Gamaliel, un învățător al Legii, prețuit de tot norodul, s`a sculat în picioare în Sobor și a poruncit să scoată puțin afară pe apostoli. 35 Apoi le -a ... îl urmaseră, au fost risipiți și nimiciți. 37 După el s`a ivit Iuda Galileanul, pe vremea înscrierii, și a tras mult ... ... martor îmi este Dumnezeu că vă iubesc pe toți cu o dragoste nespusă în Isus Hristos. 9 Și mă rog ca dragostea voastră să crească tot mai mult în cunoștință și orice pricepere, 10 ca să deosebiți lucrurile alese, pentruca să fiți curați și să nu vă poticniți pînă în ziua venirii lui ... 11 plini de roada neprihănirii, prin Isus Hristos, spre slava și lauda lui Dumnezeu. 12 Vreau să știți, fraților, că împrejurările în cari mă găsesc, mai degrabă au lucrat la înaintarea Evangheliei. 13 În adevăr, în toată curtea împărătească, și pretutindeni aiurea, toți știu că sînt pus în lanțuri din pricina ... știu că eu sînt însărcinat cu apărarea Evangheliei; 17 cei dintîi, din duh de ceartă vestesc pe Hristos nu cu gînd curat, ci ca să mai adauge un necaz la lanțurile mele. 18 Ce ne pasă? Oricum: fie de ochii lumii, fie din toată inima, Hristos este propovăduit. Eu mă bucur ... moartea mea. 21 Căci pentru mine a trăi este Hristos și a muri este un cîștig. 22 Dar dacă trebuie să mai ... ... la Șur..., care este în fața Egiptului. 8 A prins viu pe Agag, împăratul lui Amalec, și a nimicit cu desăvîrșire tot poporul, trecîndu -l prin ascuțișul săbiei. 9 Dar Saul și poporul au cruțat pe Agag, și oile cele mai bune, boii cei mai buni, vitele grase, mieii grași, și tot ce era mai bun; n`a vrut să le nimicească cu desvîrșire și au nimicit numai tot ce era prost și nebăgat în seamă. 10 Domnul a vorbit lui Samuel, și i -a zis: 11 ,,...mi pare rău ... de boi pe care -l aud?`` 15 Saul a răspuns: ,,Le-au adus dela Amaleciți, pentrucă poporul a cruțat oile cele mai bune și boii cei mai buni, ca să -i jertfească Domnului, Dumnezeului tău; iar pe celelate, le-am nimicit cu desăvîrșire``. 16 Samuel a zis lui Saul: ,,Stai ... pîrgă din ceeace trebuia nimicit cu desăvîrșire, ca să le jertfească Domnului, Dumnezeului tău, la Ghilgal``. 22 Samuel a zis: ,,Îi plac Domnului mai mult arderile de tot și jertfele decît ascultarea de glasul Domnului? Ascultarea face mai ... ... Apoi îngerul i -a zis: ,,Încinge-te, și leagă-ți încălțămintele.`` Și el a făcut așa. Îngerul i -a mai zis: ,,Îmbracă-te în haină, și vino după mine.`` 9 Petru a ieșit afară, și a mers după el, fără să ... Acum văd cu adevărat că Domnul a trimes pe îngerul Său, și m`a scăpat din mîna lui Irod și dela tot ce aștepta poporul Iudeu.`` 12 După ce și -a dat bine seama de cele întîmplate, s`a îndreptat spre casa Mariei ... și din Sidon. Dar aceștia au venit toți într`un gînd la el; și după ce au cîștigat de partea lor pe Blast, care era mai mare peste odaia de dormit a împăratului, au cerut pace, pentrucă țara lor se hrănea din țara împăratului. 21 Într`o zi anumită ... un înger al Domnului, pentrucă nu dăduse slavă lui Dumnezeu. Și a murit mîncat de viermi. 24 Însă Cuvîntul lui Dumnezeu se răspîndea tot mai mult ... ... dintîi este aceasta: ,Ascultă Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este un singur Domn;` 30 și: ,Să iubești pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău, și cu toată puterea ta`; iată porunca dintîi. 31 Iar a doua este următoarea: ,Să iubești pe aproapele tău ca pe ... zis că Dumnezeu este unul singur, că nu este altul afară de El, 33 și că a -L iubi cu toată inima, cu tot cugetul, cu tot sufletul, și cu toată puterea, și a iubi pe aproapele ca pe sine, este mai mult decît toate arderile de tot și decît ,,toate jertfele.`` 34 Isus a văzut că a răspuns cu pricepere, și i -a zis: ,,Tu nu ... umblă după scaunele dintîi în sinagogi, și după locurile dintîi la ospețe; 40 casele văduvelor le mănîncă, și fac rugăciuni lungi de ochii lumii. O mai mare osîndă va veni peste ei.`` 41 Isus ședea jos în fața vistieriei Templului, și Se uita cum arunca norodul bani în vistierie. Mulți, cari ... Isus a chemat pe ucenicii Săi, și le -a zis: ,,Adevărat vă spun că această văduvă săracă a dat ... ... mănîncă, și se trezește cu stomahul gol, și, după cum cel însetat visează că bea, și se trezește stors de puteri și cu setea nestîmpărată: tot așa va fi și cu mulțimea neamurilor cari vor veni să lupte împotriva muntelui Sionului. 9 ,,Rămîneți încremeniți și uimiți! Închideți ochii și fiți orbi ... nu este decît o învățătură de datină omenească. 14 De aceea voi lovi iarăș pe poporul acesta cu semne și minuni din ce în ce mai minunate, așa că înțelepciunea înțelepților lui va pieri, și priceperea oamenilor lui pricepuți se va face nevăzută.`` 15 Vai de ceice își ascund planurile dinaintea ... 18 În ziua aceea, surzii vor auzi cuvintele cărții, și ochii orbilor, izbăviți de negură și întunerec, vor vedea. 19 Cei nenorociți se vor bucura tot mai mult în Domnul, și săracii se vor veseli de Sfîntul lui Israel. 20 Căci asupritorul nu va mai fi, batjocoritorul va pieri, și toți ceice pîndeau nelegiuirea vor fi nimiciți: 21 ceice osîndeau pe alții la judecată, întindeau curse cui îi înfruntau la ... pe cel nevinovat. 22 De aceea așa vorbește Domnul către casa lui Iacov, El, care a răscumpărat pe Avraam: ,,Acum Iacov nu va mai ... ... un om păcătos.`` 9 Fiindcă îl apucase spaima, pe el și pe toți ceice erau cu el, din pricina pescuirii, pe care o făcuseră. 10 Tot așa și pe Iacov și pe Ioan, fiii lui Zebedei, tovarășii lui Simon. Atunci Isus a zis lui Simon: ,,Nu te teme; de ... a zis El, ,,de te arată preotului, și adu pentru curățirea ta ce a rînduit Moise, ca mărturie pentru ei.`` 15 Se răspîndea tot mai mult vestea despre El, și oamenii se strîngeau cu grămada, ca să -L asculte și să fie vindecați de boalele lor. 16 Iar El se ducea ... le -a cunoscut gîndurile, a luat cuvîntul și le -a zis: ,,Pentruce cîrtiți în inimile voastre? 23 Ce este mai lesne: a zice: ,Păcatele îți sînt iertate`, sau a zice: ,Scoală-te, și umblă?` 24 Dar, ca să știți că Fiul ... în burdufuri noi, și amîndouă se păstrează. 39 Și nimeni, după ce a băut vin vechi, nu voiește vin nou, căci zice: ,Este mai ... inima Mea s`a înstrăinat de ea, cum se înstrăinase și de soru-sa. 19 Dar ea și -a înmulțit curviile tot mai mult, gîndindu-se iarăș la zilele tinereței ei, cînd curvea în țara Egiptului. 20 Ea s`a aprins după niște necurați, a căror ... pe cari Mi -i născuseră, i-au trecut prin foc în cinstea lor, ca să -i mănînce! 38 Afară de aceasta iată ce Mi-au mai făcut: Mi-au spurcat Locașul cel sfînt în aceiaș zi, și Mi-au pîngărit Sabatele. 39 Căci dupăce și-au jertfit copiii la idolii lor ... și mîndre cununi pe capetele lor. 43 Am zis atunci cu privire la curva cea bătrînă: ,,Și acum își va urma ea oare curviile, și tot vor mai veni la ea?`` 44 Și au venit la ea cum vin la o curvă; așa s`au dus la Ohola și Oholiba, la aceste femei ... și le vor arde casele cu foc. 48 Voi face astfel să înceteze nelegiuirea în țară; ca toate femeile să ia învățătură, și să nu mai ... ... mi ia viața! Să fie acoperiți de rușine și de ocară, cei ce-mi caută perzarea! 14 Și eu voi nădăjdui pururea, Te voi lăuda tot mai mult. 15 Gura mea va vesti, zi de zi, dreptatea și mîntuirea Ta, căci nu -i cunosc marginile. 16 Voi spune lucrările Tale cele puternice, Doamne ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TOT MAI MULTRezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru TOT MAI MULT. ... COMPLÉX , - Ă , complecși , - xe , adj . , s . n . 1. Adj . Format din mai multe părți ; care îmbrățișează , care întrunește în sine mai multe laturi sau elemente diferite . 2. S . n . Întreg , unitate formată din mai multe părți , din mai multe elemente ; sistem care întrunește în sine mai multe laturi , care îmbrățișează mai multe domenii ; combinare , asociere într - un tot a mai multor fenomene , stări de lucruri etc . 3. S . n . Ansamblu de tendințe inconștiente formate în copilărie pe baza anumitor relații familiale și sociale , care determină ... ... frumos cu mine cât știe că - i sunt de folos . 2. ( Introduce propoziții modale sau atributive ) În măsura , în gradul în care . . . Venea cât putea mai repede . 3. ( Înv . și pop . ; introduce propoziții consecutive ) Încât , de , că . Gemea cât îți era mai mare mila . 4. ( Introduce propoziții concesive ) Deși , cu toate că , oricât . Cât era de reținut , tot mai izbucnea uneori . 5. ( Introduce propoziții completive directe ) Am plătit cât nu face . 6. ( Introduce propoziții adversative ) Ci , mai ales . Nu era atât de strâmt , cât incomod . 7. ( În corelație cu sine însuși ; introduce propoziții copulative eliptice ) Când . . . când . . . , și . . . și . . . II. Prep . ( Folosit ... același grad , număr , în aceeași măsură etc . ca și . . . Atât . . . , cât și . . . = și . . . , și ; nu numai . . . , ci ( și ) . . . Cu cât . . . cu atât . . . = pe măsură ce . . . , tot mai mult . . . 3. ( În expr . ) Cât colo = departe . Cât de colo = de departe , de la mare distanță ; imediat , de la prima vedere ; în mod clar . ( Pop . ) Cât ... interog . ( Cu ) ce preț ? în ce număr ? în ce cantitate ? ce durată de timp ? cât costă ? 2. Pron . nehot . ( Adesea cu valoare de adj . nehot . ) Tot ... ... NESĂȚIÓS , - OÁSĂ , nesățioși , - oase . adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care nu se mulțumește cu ce are , care caută să obțină , să acapareze tot mai mult ; lacom , avid , nesătul ( 2 ) . 2. Care nu se simte niciodată sătul ; care nu are saț la mâncare , la băutură ; p . ext . lacom , + ( Reg . ; despre mâncăruri ... ... a săturat ; care nu se simte sătul niciodată ; flămând . 2. Fig . Care nu se satură cu ce are , care caută să obțină , să acapareze tot mai mult ... CUMULÁ , cumulez , vb . I . Tranz . 1. A deține în același timp mai multe funcții sau atribuții ( remunerate ) . 2. A face un singur tot din două sau mai ... particular la general , de la simplu la compus , pentru a se ajunge la generalizare ; îmbinare a două sau a mai multor elemente care pot forma un tot . 2. Operație prin care se obține formarea unui compus chimic pornind de la elementele chimice componente sau de la compuși mai simpli . 3. ( Fiz . ) Combinare a culorilor rezultate din amestecul sau din suprapunerea a două sau mai ... verb la conjunctiv ) A avea putința , posibilitatea , ocazia să . . . ; a se afla pe punctul de a . . . , a nu mai lipsi mult până să . . . Era să moară . 6. ( Impers . ; urmat de un suspin ) A putea , a trebui , a considera că este ... timpuri compuse ale diatezei active ) . 1. ( Cu viitorul I formează viitorul anterior ) Voi fi terminat . 2. ( Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ - condițional ) N - ar mai fi plecat . 3. ( Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului ) Să fi spus . 4. ( Cu infinitivul formează perfectul infinitivului ) Se poate lăuda a fi ... se fi aflând mulți în lume ? III. ( Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu , servește la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus , mai mult ca perfect sau imperfect ) Te - ai fost dus . [ Forme gramaticale : prez . ind . sunt ( fam . și pop . îs , prescurtat - s ) , ești ( pr . iești ) , este ( pr . ieste ... ... a - l împiedica să - și urmeze drumul . 6. Tranz . A face pe cineva să aștepte . 7. Refl . ( Rar ) A sta mai mult timp într - un anumit loc . 8. Refl . A sta într - o anumită poziție , a lua sau a avea o ... altereze etc . ; a păstra neatins și neschimbat , a conserva . 3. Tranz . A păstra o stare sau o calitate vreme mai îndelungată . 4. Tranz . A urma mereu același drum ( sau aceeași cale , aceeași direcție ) , a nu se abate din drum ; a ... căsătorit cu cineva . VII. 1. Intranz . A dura , a dăinui . 2. Tranz . ( Despre boli sau dureri trupești ) A nu mai slăbi pe cineva , a nu - l lăsa , a nu - i da pace . 3. Intranz . A se întinde , a ... înlocui pe cineva . IX. Tranz . și refl . ( Pop . ) A ( se ) considera , a ( se ) socoti , a ( se ) crede . Te țineam mai ... ... dintr - o asemenea rețea . 11. Itinerar , traseu ( al unui serviciu de transport ) . 12. Ansamblu de fire , de cabluri etc . care fac legătura între două sau mai multe puncte . 13. ( Mai ales la pl . ) Trăsătură caracteristică ce dă forma , aspectul , caracterul unui obiect , al unui tot , în special al unei figuri ; contur , profil . 14. Fig . Orientare principală , direcție a unui curent , a unei opinii etc . 15. ( Urmat ... ... DISTANȚÁ , distanțéz , vb . I . 1. Tranz . A lăsa o anumită distanță între două sau mai multe ființe sau lucruri ; a rări . 2. Refl . A se depărta ( de un punct fix , de cineva sau de ceva ) ; a ... ... ÎNCORPORÁ , încorporez , vb . I . Tranz . 1. A uni , a împreuna mai multe lucruri pentru a face un singur corp , un tot Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||