Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: TOCA

  Vezi și:TOCAT, TOCI, TOCA, TOCATĂ, TOCĂTOR, TOCĂTURĂ, PARIZER, TOCĂNI, TOCARE, TOCIRE, ȘIȘCORNIȚĂ ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului TOCĂ: TOCA.

 

TOCĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TÓCĂ, toci, s.f. 1. Căciuliță sau pălărioară fără boruri, purtată de femei. 2. Acoperământ pentru cap, de formă cilindrică, fără boruri, purtat de magistraţi și de avocați în exercițiul funcțiunii. - Din fr. toque.

Sursa : DEX '98

 

tócă s. f., g.-d. art. tócii; pl. toci

Sursa : ortografic

 

TÓ// \~ci f. 1) Acoperământ pentru cap de formă cilindrică, fără boruri, purtat de magistraţi. 2) Pălărie mică, fără boruri, purtată de femei. [G.-D. tocii] /toque

Sursa : NODEX

 

TÓCĂ s.f. 1. Acoperământ pentru cap, fără boruri, purtat în trecut de avocaţi sau de magistrați. 2. Pălărioară fără boruri sau căciuliță pe care o poartă femeile. [< fr. toque, cf. it. tocco].

Sursa : neologisme

 

TÓCĂ s. f. 1. acoperământ pentru cap, fără boruri, purtat în trecut de avocaţi sau de magistrați. 2. căciuliță sau pălărioară fără boruri purtată de femei. (< fr. toque)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru TOCĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 63 pentru TOCĂ.

Gheorghe Asachi - Turnul lui But

Gheorghe Asachi - Turnul lui But Turnul lui But de Gheorghe Asachi Pe muntele Pion Imitație Între toată românime, Mai frumos și milian, Mai puternic n-a fost nime Decât Butul moldovan, Că, oștean și vânător, Fericit fu și-n amor. Iacă buciumul d-aramă, Ce-n Suceav-a răsunat, La resbel pe junii cheamă Cătră țărmul departat, C-Alexandru domnitor Dă Poloniei agiutor. Dar cu Butu-i logodită Fiia a lui domnitor, De el Ana despărțită Suspina-va de amor; Butu-i dă parola sa C-a veni ș-o va lua. Doamna, plină d-umilință, Giuruirea i-au păstrat, Dar amantul o credință Pentru alta au uitat. Cine calcă-al său cuvânt N-are pace în mormânt. Oastea de la țări streine De un an s-au înturnat, Însă Butu nu mai vine; Aleu, poate-au răposat! Doamno,-i timp de măritat, De giunia ta-i pacat! Vai de har, de sănătate, Ca stele ochii sănini, De-a lor lacrimi neuscate Turbure-s amu fântâni, Că un altu pețitor Mâna-i cere și amor. Toți boierii vin din țară Și un prinț cu svita sa; Ana plânge în ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de februarie

Alexandru Macedonski - Noaptea de februarie Noaptea de februarie de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Mi s-a părut întotdeauna un ce scârbos și crud Ca după-o noapte de orgie, pe buze încă de vin ud Să te cobori în acea ocnă la care s-află condamnate Nenorocitele ființe ce se numesc: prostituate. Mi s-a părut întotdeauna că este-o crudă profanare Să uiți că mumă ți-e femeia și că în pântec te-a purtat, Nepăsător să pui pe buze o fioroasă sărutare     Precum se pune un stigmat. Și câtă osebire este între amor și infamie, Între cădere și cădere, sau sărutări, și sărutări... De-o parte, tainică plăcere ce se-nfășoară-n poezie, De alta, bestialitatea unei reci înflăcărări. O! și cât am plâns pe soarta bietelor nenorocite Care nu pot ca să aibă nici voință de-un minut, Cu blestemele pe buze de-alte buze-năbușite, Cu palpite pentru-oricine — cunoscut — necunoscut; Seara este-o îngrozire pentru unele din ele, Nededate încă bine cu mârșavul povârniș; Altele, mai decăzute, mai deprinse, sau mai rele, Râd de ...

 

Vasile Alecsandri - Cucoana Chirița în voiaj

Vasile Alecsandri - Cucoana Chiriţa în voiaj Cucoana Chirița în voiaj de Vasile Alecsandri Cântecel comic Cântat de dnul Millo, la Teatrul din București. (Teatrul reprezintă un salon.) CHIRIȚA (în costum ridicol de voiaj, intră zburdalnic. Ea poartă malacof exagerat, tocă de catifea neagră cu flori, pene și cordele stacoșii etc.) (Ea cântă pe aria “Royal tambourâ€�:) Iată-mă-s! am sosit Dintr-o călătorie În care-am pătimit O sută de șotii ș-o mie. Dar, zău, nu mă căiesc, Nu-mi pasă de nimică; Eu sunt zdragon și mă numesc Chirița cea voinică. Ce voiagiu minunat! Ce frumos m-am primblat! În urmă-mi am lăsat Un nume lăudat. Plecăciune, boieri. (Se închină.) De mult nu ne-am văzut. Sănătoși!... Dar cucoanele? și copiii? bine? Mă bucur. Aud? și mie precum vedeți îmi merge de minune... sărut ochișorii. (Se întoarce în loc de-și arată talia.) Am fost la Paris de mi-am așezat plodu la școală ca să învețe politica, pentru că-n ziua de astăzi, la noi, un om ce nu știe politica nu plătește nici chiar cât jilțul cel stricat care s-a vândut cu doba la București pentru plată de impozit... ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Socoata vremii...

Ştefan Octavian Iosif - Socoata vremii... Socoata vremii... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Din Romanțe și cîntece , 1901 Socoata vremii-n ore, minute și secunde, — Întîiul ornic, — cine l-a născocit? Răspunde ! A fost un singuratec, un suflet trist, pustiu... În nopțile de iarnă sta și-asculta, tîrziu, Cum șoarecii se mișcă prin umbră de unghere, Și cariul ritmic toacă în tainica tăcere... Dar sărutarea, cine mi-a născocit-o-n lume? O gură fericită și dornică de glume... Ea săruta cu sete; era în luna mai. Natura-ntreagă parcă se preschimbase-n rai, În rai cu flori frumoase și ciripire vie, Și soarele-n văzduhuri rîdea de

 

Ștefan Octavian Iosif - Zmeoaica

Ştefan Octavian Iosif - Zmeoaica Zmeoaica de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție — Zorește-ți fugarul, o, drag Făt-frumos ! Zorește-ți fugarul și-aține-te bine ! Căci iată Zmeoaica cu chipul hidos Pe urmele noastre pornit-a, și vine Purtată în goană, ca norul de vînt, C-o falcă în cer și cu alta-n pămînt ! — N-ai teamă, copilă de crai, căci cu noi E Galben-din-soare, copilă, n-ai teamă ! Aruncă năframa cea scumpă-napoi, Să crească un codru năstrușnic de-aramă : Pîn'dinții Zmeoaicei, rozînd, s-or toci, Noi fi-vom departe, departe de-aci ! — Zorește-ți fugarul, o, drag Făt-frumos ! Nu simți tu dogoarea arzîndu-te-n spate ? E crunta Zmeoaică cu chipul hidos : Rozînd la copaci, prin pădure străbate. Ea vine cumplită, cu părul vîlvoi, Și dacă ne-ajunge, Aman e de noi ! — N-ai teamă, tu, mîndră copilă de crai, N-ai teamă, al inimei mele tezaur ! Aruncă-i tu pieptenul de-aur ce-l ai, Pe loc să se facă un munte de aur. Ah, iată-l cum crește cu vîrful în cer — Să-l roadă Zmeoaica cu dinții de fier ! — ...

 

Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea greci

... Osînda țării a scrie, oricât-mi va fi de greu. [Parada eteriștilor]     După prînz la noă ceasuri, încă păr-a nu toca,     Năvală mare de oameni, cela pe cela călca ;     Întreb ce-i ? îmi spun că oastea trece pe uliță-n sus,     Dar c-o paradă ciudată ...

 

Alexandru Macedonski - Mănăstirea

Alexandru Macedonski - Mănăstirea Mănăstirea de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Mănăstirea-și doarme moartea lângă țărm de Acheron... Oglindindu-se în undă, stâlpi ș-arcade se confundă, Pe când clopotu-nviază trăgănat și monoton Un fior ce din aramă zboară-n lung și-n larg pe undă. Pretutindeni e-ntuneric, neagră moarte pretutindeni... -- Sub uitare, ca-ntr-o vată, zace-al traiului transport; S-au dus patimile toate, — voci de tunet sau de grindini, -- Lângă glaucele ape mănăstirea e un port. II Dar tăcere: rugăciunea, și un disc în noaptea brună... -- Limbi bronzate graiul ritmic îl propagă împrejur, Tinicheaua de pe turnuri albăstrită e de lună Ș-a bisericii nălucă își dă brânci în clarobscur. Tot așa se naște-n mine, sub mister, o frământare... -- Oh! simțire, te crezusem întinată pentru veci. Și afară din Gomora te-azvârliși prin o sforțare Spre-a-mi repune-argint în suflet și un psalm pe buze reci. III Și deci iată că de lapte se fac glaucele ape, Balta mucedă e toată fermecat mărgăritar, Iar pe vechiul zid pe care liliacu-atârnă grape, Licăriri de pietre scumpe licurici zglobii presar. ...

 

Alexandru Vlahuță - Răspuns la o cronică rimată

Alexandru Vlahuţă - Răspuns la o cronică rimată Răspuns la o cronică rimată de Alexandru Vlahuță Așa-i: spre bolțile tăriei, Cu jind, la ce să mai cătăm, Când toți, sub fundul pălăriei, Câte-un crâmpei de cer purtăm? Tu zici: crâmpeile-s la fel... Pe osebitele cărări Toți ne-ndreptăm către un țel, Unii pe jos alții călări. E drept că-n cele patru scânduri Prostia cea mai guralivă Și capul cel mai dat la gânduri Vor amuți deopotrivă. Dar, pân-atunci, unul își strânge Sub bolta lui, șirag de stele, Altu-și mânjește, ori își frânge Partea-i de cer în bucățele. Unii în fel de fel de chipuri Frământă tainele vieții: Răstoarn-a mărilor nisipuri, Străbat și scotocesc planeții, Întreabă funduri de prăpăstii Ș-ale Eghipetului mumii, Și-n oasele fosili de bestii Cat rostul și urzeala lumii. Iar alții zilele-și petrec În al orgiilor vârtej: Un trai nesăbuit și sec, Întins pe patimi ca un vrej! C-o idioată nesimțire Își râd de tot ce-i demn și sfânt Le toacă gura în neștire, Se bat cu morile de vânt. Și pe când tu-ntr-o sferă mică, Ca vai de lume, te ...

 

Cincinat Pavelescu - Măgarul lui balaam

Cincinat Pavelescu - Măgarul lui balaam Măgarul lui Balaam de Cincinat Pavelescu dedicată aceluia care, recunoscându-se în aceste versuri, se va crede de spirit, întorcând cu facilitate ironia contra mea În alte vremi, când un măgar, Bătut de un stăpân barbar, Vorbi, s-a minunat natura; Dar astăzi, când le toacă gura Atâtora, pe-atâtea game, Ce vi se pare-așa bizar Să... scrie unul

 

Constantin Negruzzi - Eu sunt român...

Constantin Negruzzi - Eu sunt român... Eu sunt român... [1] de Constantin Negruzzi Francez, Neamț, Rus, ce firea te-a făcut, Pământul tău e bine-a nu uita; Oricui e drag locul ce l-a născut. Eu, frații mei,'ori unde-oiu căuta, Nu mai găsesc ca dulcea Românie, De-o și hulesc câți se hrănesc în ea Corci venetici. Dar oricum va fi, fie, Eu sunt Român, și-mi place țara mea, Laudă mulți pe Francezul voios, Pe mândrul Rus, pe Neamțul regulat, La dânșii, spun, că-i bine și frumos; Dar, frații mei, eu oricât am umblat Pe drumuri lungi, cu șine ferecate, Nu mă 'nvoeam și vreți să știți de ce? Pentru că-mi plac șoselele stricate . Eu sunt Român, mi-e dragă țara mea. Străine țări îmi place-ades să văd. Dar sunt sătul lumea de-a colindă ; In țara mea de-acuma voiu să șed ; Căci, frații mei, ori unde voiu umblă, N'o să găsesc acea bună primire Ce m am deprins în țară-mi a vedea ; Și în străini e rece găzduire ! Eu sunt Român, mi-e dragă țara mea. Tânăr ...

 

Gelu Vlașin - Parestezie

Gelu Vlaşin - Parestezie Parestezie de Gelu Vlașin să respiri proaspăt cu ochii mari bolnavi de mirare și mîinile tale verzi și unghiile vopsite în alb și spațiile neclare dintre liniile delicate ale sprîncenelor cînd nasul tău roz prevestește zăpada să vorbesc ore-n șir cuvintele altora tălpile lor strivindu-mi privirea întoarsă de la reparații optice pe izvorul crișului și țipătul tău croșetat cu dinții ascunși printre biletele de peron și trei mănuși pierdute înainte de ora plecării sau poate pistruii tăi dezinhibați sîmbătă dimineața cu herbie hancock și glen miller ascunși în mașina de tocat

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TOCĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 44 pentru TOCĂ.

TOCAT

... TOCÁT^2 , - Ă , tocați , - te , adj . Tăiat foarte mărunt . - V. toca . TOCÁT^1 s . n . Faptul de a toca . - V. toca

 

TOCI

TOCÍ^1 , tocesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A face sau a deveni mai puțin ascuțit , mai puțin tăios ; a ( se ) roade , a ( se ) uza prin întrebuințare , prin frecare , prin lovire etc . 2. Tranz . A ascuți un obiect la tocilă . 3. Tranz . Fig . A - și însuși mecanic lecțiile , învățându - le pe dinafară ; ( cu sens atenuat ) a insista îndelung în învățarea unei lecții , unei materii etc . TOCI ^2 s . n . Numele unui joc de

 

TOCA

TOCÁ , toc , vb . I . 1. Tranz . A tăia în bucăți foarte mărunte . 2. Tranz . Fig . ( Fam . ) A cheltui fără chibzuială , a risipi bani , averi . 3. Intranz . , Tranz . A bate , a ciocăni , a lovi . 4. Intranz . A bate

 

TOCATĂ

TOCÁTĂ , tocate , s . f . 1. Compoziție muzicală pentru instrumente cu claviatură . 2. Piesă muzicală de virtuozitate pentru un instrument sau pentru orchestră , având un ritm

 

TOCĂTOR

TOCĂTÓR , - OÁRE , tocători , - oare , adj . , s . n . I. Adj . Care toacă , care mărunțește , care zdrobește ceva . II. S . n . 1. Cuțit mare sau mașină de tocat carne , nutreț etc . 2. Placă de lemn , de material plastic etc . pe care se toacă zarzavaturi , carne

 

TOCĂTURĂ

... și amestecată cu pâine , condimente etc . ) , din care se prepară anumite mâncăruri . 2. P . gener . Ceea ce a fost tocat . Tocătură de paie . - Toca

 

PARIZER

PARÍZER , s . n . Sortiment de mezel proaspăt preparat din carne tocată de vită ( mai ales plămâni ) și din slănină tocată , afumate la cald și apoi

 

TOCĂNI

... TOCĂNÍ , tocănesc , vb . IV . Intranz . A bate , a bocăni , a ciocăni ; a toca . - Contaminare între toca

 

TOCARE

... TOCÁRE s . f . Acțiunea de a toca . - V. toca

 

TOCIRE

TOCÍRE , tociri , s . f . Acțiunea de a ( se ) toci și rezultatul ei . - V.

 

ȘIȘCORNIȚĂ

ȘIȘCÓRNIȚĂ , șișcornițe , s . f . ( Reg . ) Mașină de tocat paie sau coceni . - Șișcă + suf . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...