|
|
||
|
TINE (PE CINEVA) DE VORBA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru TINE (PE CINEVA) DE VORBARezultatele 1 - 10 din aproximativ 196 pentru TINE (PE CINEVA) DE VORBA. ... urîciuni Despre cusururi sau urîciuni Aideți să vorbim degeabă, Că tot n-avem nici o treabă. Fiindcă Gura nu cere chirie, Poate vorbi orce fie. De multe ori însă Vorba, din vorbă în vorbă Au ajuns și la cociorbă. Ș-atunci vine proverbul: Vorba pe unde a ieșit Mai bine să fi tușit. De aceea Cînd vrei să vorbești, la gură Să aibi lacăt și măsură. Adică: Vezi bîrna din ochiul tău Și nu vorbi p-alt de rău. Spre pildă: Cînd vei vorbi de mucos, Nici tu să fii urduros. Că nu e mai urît cînd cineva Face pe frumos că e ponevos Și pe cel urît că e aurit. Altul iar Trîntește cuvîntul tronc, Ca cloșca cînd face clonc. Și se pomenește vorbind: Frumoasă noră dobîndiși, Dar se uită ... că craiul hatîr ei nu-i face Să vorbească-n parte-i după cum îi place, Prerumpînd cuvîntul, zise cu mirare: — Va—a—ai de mine, ce nas ai mare! Pe craiul cu astă vorbă îl împunse, Dar deocamdată nimic nu răspunse. Ea însă părîndu-i că nu auzise Între alte vorbe iară îi mai zise. Craiul și aceasta o ... Constantin Negruzzi - Negru pe alb ... se uita mult la această prea regulată arhitectură; poate pentru că lucrările nouă n-au acel grandios ce se vede în toate lucrurile bătrâne. Aici pe vale curge Siretul; mai încolo, pe un pestriț prundiș se leagănă trândava Moldovă. Întocma ca o cochetă, după ce face multe cotituri, în sfârșit lângă Roman, vine de saruncă în brațele Siretului, amorezului ei. Drumul mare este prin mijlocul a câteva sate de unguri, aduși și locuiți aice de domnii români în vremea necurmatelor bătălii ce aveau cu rigatul Ungariei, căci țara pustiindu-se adese de năpădirile dușmănești, domnii o împoporau cu prinșii ce luau de la vecinii lor. Colonii de aceste sunt și în Besarabia, unde multe sate sunt locuite și pănă astăzi cu ruși (malorosiani). În vremea aceasta am ajuns la Roman, dar trebui ... să ne coborâm din trăsură, și n-ar fi nici o greșală dacă am merge pe jos pănă la gazdă, căci prin bortele șoselei de pe ulița Romanului, suntem în risc să ne prăvălim, și să ne rupem gâtul. Politia Romanului întemeiată de romani și numită Praetoria Augusta și mai apoi Forum Romanorum , este catedră episcopală și capitală George Coșbuc - Pe pământul turcului ... spate. Ești nebună, draga mea! Zise Constantin. Ce vorbă?! Eu, nebună! O, bărbate! Un voinic frumos, ca ăsta, nu găsești în șepte sate; Vezi cât de-ndesat pășește și cât e de subțirel? Să-l sorbi într-un picur de-apă și să fugi flămând cu el! Mult e tânăr! Ca o fragă! și se vede de-omenie! Cât e de frumos!... Bărbate, ce gândești, de und să fie? Constantin vorbește-n glumă: Eu-l cunosc destul de bine! Cum? Tu nu știi unde merge; nu știi tu de unde vine?! Nevasta e în uimire: D-apoi eu n-am cum să știu; De-l cunosc, bată-mă dragul și-a minunilor să fiu! Cam râzând el mai adaugă: Nu-l cunoști? Destul de rău! E drumar și doarme noaptea chiar în pod la noi. Ba zău, Chiar în podul nostru doarme? Veronica iar întreabă, Dar la noapte? Tot ... am spăriat de tine de-am răcit până la glezne, Batăr că eu n-am năravul să mă spariu așa lesne! El se roagă plin de milă; ea pe Ion Luca Caragiale - Dascăl prost ... până să ies la pensie... douăzeci o să mi se pară... Uf! să mă văz odată scăpat de canonul ăsta, care a ajuns de la o vreme nesuferit... Uite! până viu eu, citește! Și zicând acestea, scoate din buzunar un vraf de scrisori, mi le trântește dinainte pe masă și iese. Pricupescu este indiscret. De vreme ce mi-a dat voie, m-apuc să-i citesc scrisorile. „Iubite domnule Pricupescu, Știți că de când am fericirea a vă cunoaște, și e cam mult de atunci, nu v-am supărat cu vreo rugăciune de favoare, fiindcă nu-mi place să importunez pe cineva în îndeplinirea datoriilor sale, mai ales când îl știu de o corectitudine exemplară ca dv. Crez că a venit momentul ca, mai ales în școală, de la care depinde viitorul națiunii noastre, noi românii să încetăm odată cu nenorocita sistemă a favoritismului, a îngăduielii, a hatârului ... de când te cunosc... și de! slavă domnului! ne cunoaștem din copilărie... mi te-am supărat cu vreo rugăminte, fiindcă nu-mi place să importunez ... Grigore Alexandrescu - Satiră Duhului meu ... și copii știu jocurile toate, Veacul înaintează: Caro; vezi că ți-e rândul; Dar ce făcuși acolo, unde îți este gândul? Când eu am dat pe rigă, bați cu alta mai mare? Astfel de neștiință e lucru de mirare! Așa-mi zicea deunăzi, cu totul supărată, O damă ce la jocuri e foarte învățată, Apoi șoptind pe taină cu câteva vecine:  Vedeți, zise, ce soartă, și ce păcat pe mine? Două greșeli ca asta, zău, sufletul mi-l scot, A! ce nenorocire! ma chere, ce idiot! Vino acum de față și stai la judecată, Tu care le faci astea, duh, ființă ciudată, Ce vrei să joci o rolă în lumea trecătoare: De ce treabă-mi ești bună, putere gânditoare, Când nu pot la nimica să mă ajut cu tine, Când nu te-ai deprins încă nici vistul să-l joci bine? Nu mai ești tu acela care-n copilărie Știai pe dinafară vestit- Alexăndrie, Și viața ciudată a unui crai cuminte, Care lăsa pe dracu fără încălțăminte? [1] Tu, care mai în urmă, râzând de-acestea toate, De rost puteai a spune tragedii însemnate, Meropa, Atalia și altele mai multe, Declamându-le toate cui ... tu-i spune, Dar cu capul mi te pune Să n-o joace Alți feciori. Tu s-o joci, dar mai așa! Liniștit, cum joci pe-o soră, Să n-o strângi prea mult la tine, Că ea, biata, de rușine Mai mult horă N-ar juca. Tu o vezi și n-o-nțelegi; De-o cuprinzi, ea știe una: Moartă-n brațe ți se lasă, Dar de ciudă plânge-acasă, Plânge-ntruna Zile-ntregi. Calea ei să n-o colinzi —De-i vedea-o la fântână, Treci și las-o-n bună pace, Nu glumi, că ei nu-i place. Nici de mână Să n-o prinzi! Ea va zice tot ce vrei; O desmierzi și nu te vede, O săruți și-i pare bine. Ah, dar ... Și-o primește de pe-afară Cu bătăi și cu ocară, Cât ce-o vede C-un flăcău! Dar te uită să știi ce-i Pe la casa lor! De iese, Ori de intră oarecine! Tu să știi pe cel ce vine Mai adese Pe la ei! Ea, cu părul gălbior, Naltă, zugrăvită-ntreagă, Când își mlădie trupșorul! A ursit-o-n fașe dorul Constantin Negruzzi - Pentru bărbatul cel greu cari, luând o fimei guralivă, să duci să cei moarte l ... un câștig dintru această vorbă, nici lucrurile celi triste nu să fac mai bune dacă aude cineva zâcându-i — să-s bucure! — Încâ de dughenile acele câte au ilău și ciocan fug cu grabă, tarapanĂ¡lile, herăriile și multe altile, iar pe aceli meșteșuguri le iubăsc, care să săvârșesc prin tăceri, cu toate că eu acum am găsit zugravi cântând când zugrăvĂ©. Așa de drag le este unora să vorbascâ și să nu pot stăpâni pe sâne! Pănâ când, deci, trăiem sângur, dobândem îndestulă liniște, fiindu-mi slugile învățate să nu facă nimic de aceli de cari mă supăr, dar fiindcă au trebuit să dau și piste răle, viind unul din cei isteți, și defăimând holteie și însurare lăudând, au zis ... va conteni ea cât de în grabă, și nu va mai fi aceasta. Iar viu acasă și ea îndată m-au întrebat: Unde-ai fost? De unde vii? Ce vești să aude? Fâcutu-s-au rânduiele de bir? Scrisu-s-au hotărâri? Pus-au cineva vreo pravilă? împlinitu-s-au giudecățile? Trasu-s-au cineva la giudecată? Prinsu-s-au ... ... nici tu nu ești de ea, nici ea de tine. DRAGOMIR: Ea m-a luat ca să aibă cine să-i ție soroacele de sufletul răposatului. Din ziua întâia a cununiei și până astăzi, o dată n-am văzut-o zâmbind; de atunci și până astăzi cu trupul e aicea pe lumea asta și cu gândul e la Dumitru pe lumea ailaltă. GHEORGHE: O fi fost cu ea mai bun ca tine. DRAGOMIR: Mai bun!... De unde știa ea din ziua întâia că n-o să fiu și eu poate mai bun decât el. Eu n-o iubeam?... Că dacă n ... smucește iar. ) GHEORGHE: Dragomire! ANCA: O!... Nebun! DRAGOMIR: Nu, să spui... Din două una: or crezi că l-am omorât eu... ANCA: Poftim! Asta-i vorbă de vorbit! DRAGOMIR: Da... și atunci de ce mai trăiești cu mine... or nu crezi și atunci de ce mă chinuiești pe mine?... Ce ai cu mine? Lasă-mă în pace pe mine cu Dumitru al tău! ( o împinge de mână și suie ; ea vrea să facă un pas spre el. ) Lasă-mă în pace! ( același joc. ) Lasă-mă în pace! ( iese foarte turburat prin ... și îngrijesc de mine ca de un mare lucru. — Da' în stogul de fân nu vrei să te puie, mititelule? — Nici în stogul de fân, dar nici trântit într-un ungher al ferăriei, ca tine. Ia spune-mi: te mai ie cineva în mână decât ferarul? — Ia ascultă, te prea întreci cu șaga, piciule! Dacă șezi la cinste, și toți îngrijesc de tine, cum zici, de ce li împungi degetele? — Da împung pe cască gură cel somnoros, pentru că voiesc să iasă din mâna lui, prin ajutorul meu, multe lucruri folositoare și frumoase. Tu, pentru ce bați ferul ... culcat pe nicovală și ruginit ca și tine? Nu ca să faci din el lucruri mai bune și mai frumoase? — Măi... da' bun ești de gură! — Și de gură, dar și de lucru. — Ei bine, tu mi-ai înșirat verzi și uscate; ia stăi să-ți spun și eu pe ale mele: toporul, barda, ciocanul, cleștele, vătraiul și nenumărate unelte și mașini de fer, unele de-o mărime urieșă, iar altele mici și bicisnice ca tine ... Ioan Slavici - Ileana cea șireată ... și trei nopți a stat voinicul pe sub ziduri fără ca vreuna din fete să se fi arătat la fereastră. În crepetul zorilor de-a patra zi el pierdu răbdarea, își întări inima și bătu la fereastra celei mai mari dintre fetele de imparat. - Ce e? cine e? și ce vrea? întrebă fata trezită din somnul cel mai dulce. - Eu sunt surioară! grăi feciorul de împărat voinic împărătesc, ce stau de trei zile cu dragoste la tine la fereastră. Fata cea de împărat nici nu se apropie de fereastra, ci grăi cu glas înțelept: - Mergi pe calea pe care ai venit: flori să-ți crească în cale și spini să-ți rămână pe urmă. Peste trei zile și trei nopți, feciorul de împărat iarăși bătu la fereastră. Acuma fata de împărat se apropie de fereastră și grăi cu glas blând: - Ți-am zis să mergi pe calea pe care ai venit: spini să-ți crească-n cale și flori să-ți rămână pe urmă. Încă trei zile și trei nopți stete feciorul de împărat la fereastra fetei. În crepetul zorilor de-a zecea z,. adică dupa ce au trecut de trei ori câte trei zile Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira IV ... Iar Nicon ce iubește tot lucrul cu dovadă O biblie întreagă aud că a citit, Din care trei tetrade-a scos de mărturii Zicând că necuratul prin tine ocărăște Cucernicele barbe; că împotriva legii Noi mantie vărgată veșmântul sfânt numim. Și toți judecătorii aceste rele pâri Le vor lua de bune, căci lor am scos o vorbă Că numai când iau mită obicinuiesc dreptate. În scurt, cu orice cuget nevinovat și bun O, satiră e scrisă, ea tot împunge-n ochi Pre ... să poată face rău. Ca să stricăm hârtie ca dânsul mulți aflăm; Se pot ușor cunoaște deși n-au semn în frunte. Iar dacă pentru tine nu sunt nici aste versuri, Apucă-te de cântă plăcerea lui Titir În brațele-Amarilei, sau tristului Filen Amor către Irisa. Titir viața-i dulce Nu schimbă pe coroană și slavă-mpărătească. Filen cu fața tristă și deznădăjduit, Când turma își adapă sau o păzește-n câmp, Nemângâiet se află; ai săi ochi ... va zice cineva, Și altele compuse, prefă-le și le-ntoarce. Pare că nici o trudă nu dă acea lucrare; Dar cerce-se el singur de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru TINE (PE CINEVA) DE VORBARezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru TINE (PE CINEVA) DE VORBA. ... s`a dus să caute pe David și pe oamenii lui pînă pe stîncile țapilor sălbatici. 3 A ajuns la niște stîne de oi, cari erau lîngă drum; și acolo era o peșteră, în care a intrat să doarmă. David și oamenii lui erau... în fundul ... nici răzvrătire, și că n`am păcătuit împotriva ta. Totuș tu îmi întinzi curse, ca să-mi iei viața. 12 Judece Domnul între mine și tine, și Domnul să mă răzbune pe tine; dar eu nu voi pune mîna pe tine. 13 Răul dela cei răi vine, zice vechea zicală. De aceea eu nu voi pune mîna pe tine. 14 Împotriva cui a pornit împăratul lui Israel? Pe cine urmărești tu? Un cîne mort, un purice. 15 Domnul va judeca și va hotărî între mine și tine, El va vedea, El îmi va... apăra pricina și El îmi va face dreptate, izbăvindu-mă din mîna ta.`` 16 Cînd a sfîrșit ... decît mine; căci tu mi-ai făcut... bine, iar eu ți-am făcut rău. 18 Tu îți arăți azi bunătatea cu care te porți față de mine, căci Domnul mă dăduse în mînile tale, și nu m`ai omorît. 19 Dacă întîlnește ... ... și că s`a născut orb. 21 Dar cum vede acum, sau cine i -a deschis ochii, nu știm. Întrebați -l pe el; este în vîrstă, el singur poate vorbi despre ce -l privește.`` 22 Părinții lui au zis aceste lucruri, pentrucă se temeau de Iudei; căci Iudeii hotărîseră acum că, dacă va mărturisi cineva că Isus este Hristosul, să fie dat afară din sinagogă. 23 De aceea au zis părinții lui: ,,Este în vîrstă, întrebați -l pe el.`` 24 Fariseii au chemat a doua oară pe omul care fusese orb, și i-au zis: ,,Dă slavă lui Dumnezeu: noi știm că omul acesta este un păcătos.`` 25 El a răspuns ... au zis: ,,Tu ești ucenicul Lui, noi sîntem ucenicii lui Moise. 29 Știm că Dumnezeu a vorbit lui Moise, dar acesta nu știm de unde este.`` 30 ,,Aici este mirarea``, le -a răspuns omul acela, ,,că voi nu știți de unde este, și totuș, El mi -a deschis ochii. 31 Știm că Dumnezeu n`ascultă pe păcătoși; ci, dacă este cineva temător de Dumnezeu și face voia Lui, ... vorbit lui Moise, și a zis: ,,Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: 2 ,Cînd se vor face juruințe Domnului, dacă e vorba de oameni, ei să fie ai Domnului, după prețuirea ta. 3 Iar prețuirea pe care o vei face unui bărbat dela douăzeci pînă la șasezeci de ani, să fie de cincizeci de sicli de argint, după siclul sfîntului locaș: 4 dacă este femeie, prețuirea să fie de treizeci de sicli. 5 Dela cinci pînă la douăzeci de ani, prețuirea să fie de douăzeci de sicli pentru un băiat, și de zece sicli pentru o fată. 6 Dela o lună pînă la cinci ani, prețuirea să fie de cinci sicli de argint pentru un băiat, și de trei sicli de argint pentru o fată. 7 De la șasezeci de ani în sus, prețuirea să fie de cincisprezece sicli pentru un bărbat, și de zece sicli pentru o femeie. 8 Dacă cel ce a făcut juruința este prea sărac ca să plătească prețuirea aceasta făcută de tine, să -l aducă la preot, să -l prețuiască; și preotul să facă o prețuire potrivit cu mijloacele omului aceluia. 9 Dacă este vorba de dobitoacele cari pot fi aduse ... un măgăruș legat, pe care n`a încălecat încă nici un om; deslegați -l și aduceți-Mi -l. 3 Dacă vă va întreba cineva: ,Pentruce faceți lucrul acesta?` să răspundeți: ,Domnul are trebuință de el. Și îndată îl va trimete înapoi aici.`` 4 Ucenicii s`au dus, au găsit măgărușul legat afară lîngă o ușă, la cotitura drumului, și ... o peșteră de tîlhari.`` 18 Preoții cei mai de seamă și cărturarii, cînd au auzit cuvintele acestea, căutau cum să -L omoare; căci se temeau de El, pentrucă tot norodul era uimit de învățătura Lui. 19 Oridecîte ori se însera, Isus ieșea afară din cetate. 20 Dimineața, cînd treceau pe lîngă smochin, ucenicii l-au văzut uscat din rădăcini. 21 Petru și -a adus aminte de cele petrecute, și a zis lui Isus: ,,Învățătorule, uite că smochinul, pe care l-ai blestemat, s`a uscat.`` 22 Isus a luat cuvîntul, și le -a zis: ,,Aveți credință în ... dacă nu iertați, nici Tatăl vostru care este în ceruri nu vă va ierta greșelile voastre. 27 S`au dus din nou în Ierusalim. Și, pe ... ... cari nu vor muri pînă nu vor vedea împărăția lui Dumnezeu venind cu putere.`` 2 După șase zile, Isus a luat cu El pe Petru, pe Iacov și pe Ioan, și i -a dus singuri de o parte pe un munte înalt. Acolo S`a schimbat la față înaintea lor. 3 Hainele Lui s`au făcut strălucitoare și foarte albe, de o albeață pe care nici un nălbitor de pe pămînt n`o poate da. 4 Ilie li s`a arătat împreună cu Moise, și sta de vorbă cu Isus. 5 Petru a luat cuvîntul, și a zis lui Isus: ,,Învățătorule, este bine să stăm aici; să facem trei ... întrebați cu ei?`` 17 Și un om din norod I -a răspuns: ,,Învățătorule, am adus la Tine pe fiul meu, care este stăpînit de un duh mut. 18 Oriunde îl apucă, îl trîntește la pămînt. Copilul face spumă la gură, scrîșnește din dinți, și rămîne țapăn. M`am rugat ... dacă va face cineva să păcătuiască ... ... dintre voi este fără păcat, să arunce cel dintîi cu piatra în ea.`` 8 Apoi S`a plecat iarăș, și scria cu degetul pe pămînt. 9 Cînd au auzit ei cuvintele acestea, s`au simțit mustrați de cugetul lor, și au ieșit afară, unul cîte unul, începînd dela cei mai bătrîni, pînă la cei din urmă. Și Isus a rămas ... să nu mai păcătuiești.``) 12 Isus le -a vorbit din nou, și a zis: ,,Eu sînt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine, nu va umbla în întunerec, ci va avea lumina vieții.`` 13 La auzul acestor vorbe, Fariseii I-au zis: ,,Tu mărturisești despre Tine însuți: deci mărturia Ta nu este adevărată.`` 14 Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Chiar dacă Eu mărturisesc despre Mine însumi, totuș mărturia ... venit și unde Mă duc, dar voi nu știți nici de unde vin nici unde Mă duc. 15 Voi judecați după înfățișare; Eu nu judec pe nimeni. 16 Și chiar dacă judec, judecata Mea este adevărată, pentrucă nu sînt singur, ci Tatăl, care M`a trimes, este cu Mine ... ... |
||