|
|
||
|
Vezi și:ALTERN,
NEEUCLIDIANĂ,
DESCHIDE,
BUZĂ,
CORESPONDENT
... Mai multe din DEX...
TĂIA ÎN DOUA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru TĂIA ÎN DOUARezultatele 1 - 10 din aproximativ 324 pentru TĂIA ÎN DOUA. Ioan Slavici - Doi feți cu stea în frunte ... împărat, unul ca altul, cu păr de aur și cu luceferi în frunte. Dar era ca lumea să nu-i vadă. Vitrega, rea precum era în gândul ei, în pripă puse doi căței în locul copiilor, feți-frumoși, iar pe copiii cu părul de aur și cu steaua în frunte îi îngropă în colțul casei, tocmai la fereastra împăratului. Când feciorul de împărat intră în casă și cercă s-audă și să vadă, n-auzi nimic, ci văzu numai pe cei doi cățeluși, pe care vitrega i-a fost pus în patul Lăptiței. Multă vorbă nu se mai făcu. Feciorul de împărat văzu cu ochii, și asta era destul. Lăptița nu și-a ținut ... a doua oară și iarăși răsunară veseliile de nuntă trei zile și trei nopți. Hei! dar nu e darul lui Dumnezeu pe faptă nedreaptă! Cei doi feți-frumoși nu aflau odihnă în pământ. În locul în care erau îngropați crescură doi paltini frumoși. Când vitrega îi văzu crescând, porunci ca să-i stârpească din rădăcină. — Lăsați-i să crească! porunci împăratul. Îmi plac aici la ... n-am văzut încă. Și apoi crescură paltinii, crescură cum alți paltini nu cresc: ... Ion Luca Caragiale - Două note ... El — se È™tie bine aceasta — a făcut concesiune delicateÈ›ii acelora È™i-a îngăduit să se toarne în veninul lor nativ È™i sincer puÈ›ină apă de trandafir... să i se schimbe FĂ menii în Oamenii È™i scîrbi în mîhni ; dar nu din toată inima a făcut această concesiune, deÈ™i, în discuÈ›ia fără È™ir nici căpătîi ce se iscase, ca de obicei, după citirea poemei, stăruise È™i „votaseâ€� pentru modificarea anodină È ... numele asiriane, pe care transcriitorii ebraici din primele secole ale erei noastre le-au deformat după sensul actual al lor prin introducerea punctelor vocalice subtscrise în vechile cărÈ›i biblice; iar din miturile străvechi asiatice, încărcate, în migraÈ›ia lor pe atîtea È™-atîtea drumuri, de elemente eterogene È™i întunecătoare, distilîndu-le cu dibăcie, scoate raze de adevăr ce ne luminează ... nu s-ar putea scuza numai cu ignoranÈ›a. Note ↑ Aleasă masă de seară (fr.) ↑ Caragiale se referă la versurile citate în articolul anterior, în ediÈ›ia noastră la p. 15. ↑ Adagiu latinesc scolstic, cu înÈ›elesul literal: a jura Nicolae Gane - Două zile la Slănic ... după moda cea din urmă, adică cu pantaloni scurți și cu cizme ascuțite la vârf; să nu-și curățe unghiile cele trandafirii de trei ori în fiecare zi, mai ales că la degetele cele mici ale ambelor mâni își lăsase unghiiile să crească mari, cea din stânga în amintirea unei modiste din Caracal, și cea din dreapta în amintirea unei duduci din Târgul-Cucului din Iași. Petrecuse el iarna cum petrecuse cu puțini tăciuni în vatră și cu pântecele cam lipit de coaste; dar cum sosi vesela lună mai, își puse amanet hainele de iarnă, spre a-și ... de Brașov, și iată tot. Pentru buzunar, cam puțin: una sută cincizeci lei, scontați deasupra salariului la un zaraf de la Cuibu cu barză. Dar, în sfârșit, un cetățean român în țara lui nu piere. Astfel, plin de chef și de speranță în viitor, pleacă în aceeași sară de la gara Târgoviștea spre Moldova. A doua zi la opt oare dimineața trenul intră în gara de la TârguOcna, și Nae Peruzescu se coborî somnoros din clasa a III-a, unde voiajase tot timpul tăcut și ... ... Ion Luca Caragiale - Două loturi ... și noroc! Dar d. căpitan Pandele, mai optimist: - De unde știi dumneata norocul meu? Ș-a pus pe d. Lefter să-i însemneze în carnet numerele biletelor. A trecut mult de la aceasta. Lotăriile, amânate de atâtea ori, s-au tras în sfârșit amândouă în aceeași zi. La prima (Lotăria "Societății pentru fundarea unei Universități Române în Dobrogea, la Constanța"), lotul cel mare de 50.000 lei l-a câștigat numărul 076.384; iar la a doua (Lotăria ... numărul 109.520. D. Lefter, până adineaori, habar n-avea că se trăseseră ieri amândouă lotăriile. Era seară; omul ședea la masă cu consoarta sa în sălița de intrare, vorbind în ticnă despre cum se scumpește viața din zi în zi, când aude o birje oprindu-se-n poartă, apoi pași apăsați în curticică și pe urmă bătând cineva tare grăbit la geamlâcul d-afară. D. Lefter sare să deschidă bănuind în gând: "Hait! iar ne chiamă deseară la serviciu extraordinar turbatul (turbatul e șeful), să ne canonească până la miezul nopții, ca să se recomande ministrului ... tot, peste cămașe, se vede jacheta cenușie. D. Lefter repede o caută-n buzunarul de la piept; chivuța se strâmbă, că se gâdilă la sân. Constantin Stamati-Ciurea - Două primadone ... Danemarcii.............................. dl Burakov Hamlet, fiul regelui răposat...............................dl Kulakov Polonius........................................................ dl Merzliakov Horatius...........................................................dl Hudiakov Laertius.......................................................... dl Kosleakov Ofelia ........................................................... dna Burakova. Bernardo Francisco etc... Tocmai în acea seară, după sfârșitul dramei, avea să se joace unul din vodevilurile mele. Deci în ziua aceea la repetiția geneÂrală a lui Hamlet, în interesul meu am intrat în dosul culisei, și ceea ce văzui și auzii la acea repetiție îmi produse o așa plăcere, cum nu am avut nici la o reprezentație bufă ... sublimul dramatic se lovea cu realismul cel mai umoristic din viața artiștilor rusești. Pe lângă asta, ciudat era și decorul scenei. Nimic nu era pus în rânduială, ci toate obiectele zăceau aruncate în toate părțile și încă unul peste altul. În fundul scenei se vedea o bucată de pânză mânjită cu vopsea albastră închipuind marea cu valurile, alăturea era o treanță ce închipuia o parte dintr ... veți bizui, dracilor, să șuguiți cu mine. (Către fiică-sa.) Tu du-te și-ți fă toaleta! (Către Hamlet.) Ia seama, ștrengarule, la acest monolog! În cela rând m-ai dat de rușine, căci, în ... Alexei Mateevici - Două cuvinte despre tutun și băutură ... judecați cu toată asprimea zacoanelor. Tutunul este adus în Europa în anul 1511. Multă vreme fumarea, tragerea tutunului se socotea ca un păcat de moarte. În Rusia pân-la vremea lui Petru cel Mare celora ce trageau tutun li se tăiau nasul și urechile. În vremea noastră în Rusia se fumează mai mult decât 8 milioane de puduri de tutun pe an. 3 milioane dintr-acest număr se pregătește în Rusia, iar celălalt tutun îl aduce de peste graniță. Noi ne plângem de neajunsuri, de sărăcie; noi căutăm a cui oare să fie ... el zgândărăște și vatămă părțile dinlăuntru ale gurii, ale nasului și ale căilor de răsuflare pân’ la plămâni — și toate veninurile, care se află în fum, trec în sânge și zdruncină tot sistemul nervilor. Iar fiindcă toate părțile trupului omenesc sunt pătrunse de nervi, apoi fumarea tutunului poate să vatăme și inima, și ... lupta cu beția, care s-au înființat în Șveția într-un număr destul de mare. Noi trebuie să luăm bine seama la toate acestea, având în vedere că în fiecare an se săvârșesc mai mult de 16000 de nelegiuiri de către bețivi. Te apucă fiorii, când te gândești la aceasta,— o oaste întreagă ... ... Nicolae Gane - În vacanţe În vacanțe de Nicolae Gane Apărut în 1879 I În sfârșit, iată-mă-s acasă! Cânele Balan sări cel întăi din trăsură și era cât pe ce, în mișcările lui de bucurie, să răstoarne pe baba Ilinca care venea să mă primească în scară. Biata babă Ilinca!... Cum îi sticleau ochii de fericire văzându-mă iarăși sub ocrotirea ei pentru două luni de vacanțe. Ea mă crescuse pe ... pricep și eu. — Hai cu mine, să-mi scoți din apă, dacă voi împușca ceva. — Bine, cuconașule, numai de ne-ar cădea ceva în palmă. Acum nu mai aveam nici o grijă. Eram doi și cu surioara mea, trei: puteam da piept cu cânele lui Axinte. Cânele lui Axinte, între noi fie vorbă, era un câne neprețuit, și se ... a se oglindi; iar apa dormea adânc împreună cu peștii din fund și sălbătăciunile din față. Două oare întregi vegheai la somnul iazului, cu pușca în mâni, gata de foc, în care timp numai din când în când auzeam, ca o notă pierdută în adâncul tăcerii, câte un mic ocăit înădușit a vreunei rațe, ce cu botul sub aripă visa, se vede, de apropierea dușmanului. — Curând ... George Topîrceanu - În loc de prefață ... George Topîrceanu - În loc de prefaţă În loc de prefață de George Topîrceanu Unui confrate Tu nu-nțelegi, Zoile, râsul meu... Într-un oraș din asfințit, departe, Cu mult negoț și știutori ... limpede ca vântu Și Moartea le-a grăbit metamorfoza: Pe toți făcându-i una cu pământul, A transformat pe Baruch — în Spinoza. Tu nu cunoști, Zoile, gândul meu... Din tine-ntreg tu faci literatură. Oferi în studiu mica ta structură, Naiv și comic, ca un crustaceu. Ești tulbure, dar fundul ți-i aproape; Aveam și eu (pe când mă dam pe ... profunzimea ta — de două șchioape. Iar azi lirismul meu e clar, vezi bine, Căci tuturor își dăruie secretul, Dar ca să poți citi cândva în mine Tu nu-mi cunoști, Zoile, alfabetul. Zadarnic dar ne-amestecă vultoarea, Noi nu putem urma același țel... Și dacă totuși ți-am făcut onoarea ... Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului ... arșiță!... După alte două ceasuri de gebea sau, mai bine zis, de înot al Pisicuței mele prin marea de flăcări ce se revărsa peste pământ în miezul arzător al zilelor de vară, cârnii la dreapta și intrai, de-a dreptul și triumfal, prin porțile larg deschise, în ograda caselor de țară, unde locuia un vechi prieten al meu. Stăpâna de casă, în haină albă de dimineață și cu capul slobod învăluit în o grimea tot albă și cu țurțuri mici de mărgele roșii pe margine, trebăluia nu știu ce prin cerdacul larg din față. Când văzu de ... și dădui pe Pisicuța, spre îngrijire, unui argat de ogradă, iar eu suii scara, aruncai mantaua pe balustrada cafenie a cerdacului și intrai în casă. Femeia pe care o speriasem mă scutură de colb cu o perie, privind în pământ și de-abia stăpânindu-și râsul, cu palma la gură; mi se dădu apă, mă spălai, mă ștersei, mă slujii de degete în loc de pieptene și trecui în altă odaie mare și curat îmbrăcată, unde, până ce să vină cineva, mă răsturnai pe o canapea și aprinsei o țigară, cu privirea pierdută în Emil Gârleanu - În fel de fel de fețe ... Emil Gârleanu - În fel de fel de feţe În fel de fel de fețe... de Emil Gârleanu Gaița mea e foc. V-am destăinuit pățania ciocănitorii și de-atunci și-a pierdut ... Gaiță dragă, mă jur... Gaița : Jurămintele tale sunt ca fulgii mei de ușoare. Uite (își scoate un fulg cu ciocul și-l lasă să plutească în aer). Eu : Gaiță dragă, crede-mă, jurămintele mele sunt ceva mai grele... Gaița : Lasă! lasă!... În sfârșit, o să-ți spun și povestea asta, și atâta tot... Eu : Și lada-n pod! Gaița : Așa. Ascultă: La-nceput toate păsările aveau penele ... a zis: „Bine, dacă la trup îs deosebite, de ce n-ar fi și la pene?â€� Atunci s-a uitat în sus, în jos, și-a hotărât îndată unui păun — păunul era alb, cânta mai frumos decât toate și era și pasărea lui de casă ... Tocmai îi lovi auzul glasul păunului. Și ce se gândi Dumnezeu? Să treacă glasul păunului privighetorii: pentru pedeapsa mare care i-o dăduse se cuvenea, în ... Mihai Eminescu - În vremi demult trecute... ... Mihai Eminescu - În vremi demult trecute... În vremi demult trecute... de Mihai Eminescu În vremi demult trecute, când stelele din ceriuri Erau copile albe cu părul blond și des Și coborând pe rază țara lor de misteruri În marea cea albastră se cufundau ades; Când basmele iubite erau înc-adevăruri, Când gândul era pază de vis și de eres, Era pe lumea asta ... n-ascult decât glasu-adevărului senin; Și sarcina vieții-mi să fie cât de grea, Voi ști s-urmez, părinte, cu râvnă calea ta. Retras în sală mare de marmură trandafirie, Încins în strălucitul și negrul lui talar, Privirea lui o-nalță pe-a cerului câmpie Și cugetul lui zboară în lumi fără hotar. Și gând cu gând se-mbină în lungă reverie, Și buzele-i se mișcă c-un zâmbet blând, amar, Și sufletul îl împlu dorinți nemărginite, Ca marea de adânce cu valur'le ... răspund-anume Din marea cea albastră, care e steaua mea? E-acel trandafir roșu, ce mut-duios-uimit Lucește-un gând de aur deasupra-mi în zenit? Un om se naște  un înger o stea din cer aprinde Și pe pământ coboară în Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru TĂIA ÎN DOUARezultatele 1 - 10 din aproximativ 52 pentru TĂIA ÎN DOUA. ... Domnul le -a jurat că nu -i va lăsa să vadă țara pe care jurase părinților lor că ne -o va da, țară în care curge lapte și miere. 7 În locul lor a ridicat pe copiii lor; și Iosua i -a tăiat împrejur, căci erau netăiați împrejur, pentrucă nu -i tăiaseră ... Domnul a zis lui Iosua: ,,Astăzi, am ridicat ocara Egiptului de deasupra voastră.`` Și locului aceluia i-au pus numele Ghilgal (Prăvălire) pînă în ziua de azi. 10 Copiii lui Israel au tăbărît la Ghilgal; și au prăznuit Paștele în a patrusprezecea zi a lunii, spre seară, în cîmpia Ierihonului. 11 A doua zi de Paște au mîncat din grîul țării, azimi și boabe prăjite; chiar în ziua aceea au mîncat. 12 Mana a încetat a doua zi de Paște, cînd au mîncat din grîul țării. Copiii lui ... anul acela. 13 Pe cînd Iosua era lîngă Ierihon, a ridicat ochii, și s`a uitat. Și iată un om stătea în picioare înaintea lui, cu sabia scoasă din teacă ... ... Beerot-Bene-Iaacan la Mosera. Acolo a murit Aaron, și a fost îngropat; Eleazar, fiul lui, i -a urmat în slujba preoției. 7 Apoi deacolo au pornit la Gudgoda, și dela Gudgoda la Iotbata, țară unde sînt pîraie de ape. 8 În vremea aceea, Domnul a despărțit seminția lui Levi, și i -a poruncit să ducă chivotul legămîntului Domnului, să stea înaintea Domnului ... de data aceasta; Domnul n`a voit să vă nimicească. 11 Domnul mi -a zis: ,Scoală-te, du-te, și mergi în fruntea poporului. Să se ducă să ia în stăpînire țara pe care am jurat părinților lor că le -o voi da.` 12 Acum, Israele, ce alta cere dela tine Domnul, Dumnezeul tău, decît ... dreptate orfanului și văduvei, care iubește pe străin și -i dă hrană și îmbrăcăminte. 19 Să iubiți pe străin, căci și voi ați fost străini în țara Egiptului. 20 Să te temi de Domnul, Dumnezeul tău, să -I slujești, să te alipești de El, și pe Numele Lui să juri. 21 ... El a făcut ... 11 A văzut cerul deschis, și un vas ca o față de masă mare, legată cu cele patru colțuri, coborîndu-se și slobozindu-se în jos pe pămînt. 12 În ea se aflau tot felul de dobitoace cu patru picioare și tîrîtoare de pe pămînt și păsările cerului. 13 Și un glas i -a ... cîrtire cînd m`ați chemat; vă întreb dar, cu ce gînd ați trimes după mine?`` 30 Corneliu a răspuns: ,,Acum patru zile, chiar în clipa aceasta, mă rugam în casa mea la ceasul al nouălea; și iatăcă a stătut înaintea mea un om cu o haină strălucitoare, 31 și a zis ... tot ce ți -a poruncit Domnul să ne spui.`` 34 Atunci Petru a început să vorbească, și a zis: ,,În adevăr, văd că Dumnezeu nu este părtinitor, 35 ci că în orice neam, cine se teme de El, și lucrează neprihănire este primit de El. 36 El a trimes Cuvîntul Său fiilor lui Israel ... cei ce erau apăsați de diavolul; căci Dumnezeu era cu El. 39 Noi sîntem martori a tot ce a făcut El în ... ... munților, în peșteri și pe stînci întărite. 3 Dupăce sămăna Israel, Madian se suia cu Amalec și fiii Răsăritului, și porneau împotriva lui. 4 Tăbărau în fața lui, nimiceau roadele țării pînă spre Gaza; și nu lăsau în Israel nici merinde, nici oi, nici boi, nici măgari. 5 Căci se suiau împreună cu turmele și corturile lor, soseau ca o mulțime de lăcuste ... lui, fiindcă i -a dărîmat altarul``. 33 Tot Madianul, Amalec și fiii Răsăritului, s`au strîns împreună, au trecut Iordanul, și au tăbărît în valea Isreel. 34 Ghedeon a fost îmbrăcat cu Duhul Domnului; a sunat din trîmbiță, și Abiezer a fost chemat ... 35 A trimes soli în tot Manase, care deasemenea a fost chemat să meargă după el. A trimes soli în Așer, în Zabulon și în Neftali, cari s`au suit să le iese înainte. 36 Ghedeon a zis lui Dumnezeu: ,,Dacă vrei să izbăvești pe Israel prin mîna ... pămîntul va rămînea uscat, voi cunoaște că vei izbăvi pe Israel prin mîna mea, cum ai spus``. 38 Și așa s`a întîmplat. ... acolo, am plutit pe lîngă Cipru, pentrucă vînturile erau potrivnice. 5 După ce am trecut marea care scaldă Cilicia și Pamfilia, am ajuns la Mira în Licia. 6 Acolo sutașul a găsit o corabie din Alexandria, care mergea în Italia, și ne -a suit în ea. 7 Timp de mai multe zile, am mers încet cu corabia, și nu fără greutate am atins înălțimea Cnid, unde nu ne -a ... au aruncat patru ancore înspre cîrma corăbiei, și doreau să se facă ziuă. 30 Dar deoarece corăbierii căutau să fugă din corabie, și slobozeau luntrea în mare, supt cuvînt că ar vrea să arunce ancorele în spre partea dinainte a corăbiei, 31 Pavel a zis sutașului și ostașilor: ,,Dacă oamenii aceștia nu vor rămînea în corabie, nu puteți fi scăpați.`` 32 Atunci ostașii au tăiat funiile luntrii, și au lăsat -o să cadă jos. 33 Înainte de ziuă, Pavel a ... au hotărît să împingă corabia într`acolo, dacă va fi cu putință. 40 Au tăiat ancorele, ca să le sloboadă în mare, și au slăbit în ... ... și au ridicat șanțuri de apărare dejur împrejurul lui. 5 Cetatea a stat împresurată pînă în anul al unsprezecelea al împăratului Zedechia. 6 În ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete în cetate, așa că poporul țării nu mai avea pîne de loc. 7 Atunci s`a făcut o spărtură în cetate; și toți oamenii de război au fugit, și au ieșit din cetate noaptea, pe drumul porții dintre cele două ziduri de lîngă grădina împăratului ... a pus să -l lege cu lanțuri de aramă. Apoi împăratul Babilonului l -a dus la Babilon, și l -a ținut în temniță pînă în ziua morții lui. 12 În ziua a zecea a lunii a cincea, în al nouăsprezecelea an al domniei lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, -a venit la Ierusalim Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, care era în slujba împăratului Babilonului. 13 El a ars casa Domnului, casa împăratului, și toate casele casele Ierusalimului; a dat foc tuturor caselor ... trei mii douăzeci și trei de Iudei; 29 ... fiilor împăratului și fiilor împărătesei.`` 14 Iehu a zis: ,,Prindeți -i de vii.`` Și i-au prins de vii, și i-au tăiat în număr de patruzeci și doi, la fîntîna colibei de întîlnire. Iehu n`a lăsat să scape niciunul. 15 Plecînd de acolo, a întîlnit pe Ionadab, fiul ... este,`` a zis Iehu, ,,dă-mi mîna.`` Ionadab i -a dat mîna. Și Iehu l -a suit la el în car, 16 și a zis: ,,Vino cu mine, și vei vedea rîvna mea pentru Domnul.`` L -a luat astfel în carul său. 17 Cînd a ajuns Iehu la Samaria, a ucis pe toți cei rămași din Ahab în Samaria, și i -a nimicit cu desăvîrșire, după cuvîntul pe care -l spusese lui Ilie Domnul. 18 Apoi a strîns tot ... va lipsi va muri.`` Iehu lucra cu viclenie, ca să omoare pe toți slujitorii lui Baal. 20 El a zis: ,,Vestiți o sărbătoare în cinstea lui Baal!`` Și au vestit -o. 21 A trimes soli ... lui Efraim, și s`a sfîrșit cu împărăția Damascului; dar rămășița Siriei va fi ca slava copiilor lui Israel, zice Domnul oștirilor. 4 ,În ziua aceea, slava lui Iacov va fi slăbită, și grăsimea cărnii lui va pieri. 5 Se va întîmpla ca atunci cînd strînge secerătorul grîul, și ... la strînsul spicelor în valea Refaim; 6 vor mai rămînea doar cîteva, ca la scuturatul măslinului: două, trei măsline, pe vîrful crengilor, patru sau cinci, în ramurile cu roade, zice Domnul, Dumnezeul lui Israel.`` 7 În ziua aceea, omul se va uita spre Făcătorul său, și ochii i se vor întoarce spre Sfîntul lui Israel; 8 nu se va mai uita ... cari sînt lucrarea mînilor lui, și nu va mai privi la ce au făcut degetele lui, la idolii Astartei și la stîlpii închinați soarelui. 9 În ziua aceea, cetățile lui întărite vor fi ca dărîmăturile din pădure și de pe vîrful muntelui, părăsite odinioară înaintea copiilor lui Israel: va fi o ... tale. De aceea ți-ai sădit răsaduri plăcute, și ai sădit butuci străini. 11 Cînd i-ai sădit, i-ai înconjurat cu un gard, și în ... ... de cedru, și pe stîlpi erau grinzi de cedru. 3 A acoperit cu cedru odăile cari erau sprijinite de stîlpi și cari erau în număr de patruzeci și cinci, cîte cincisprezece de fiecare cat. 4 Erau trei caturi, și fiecare din ele avea ferestrele față în față. 5 Toată ușile și toți ușiorii erau din bîrne în patru muchi, și la fiecare din cele trei caturi, ușile erau față în față. 6 A făcut un pridvor de stîlpi, lung de cincizeci de coți și lat de treizeci de coți, și un alt pridvor ... ca să acopere coperișul de pe vîrful unuia din stîlpi; tot așa a făcut și pentru al doilea. 19 Coperișurile depe vîrful stîlpilor, în pridvor, erau lucrate așa de parcă erau niște crini și aveau patru coți. 20 Coperișurile depe cei doi stîlpi erau înconjurate de două sute de rodii, sus, lîngă umflătura care era peste rețea; de asemenea erau două sute de rodii înșirate în jurul celui de al doilea coperiș. 21 A așezat stîlpii în ... Iacov, al lui Iose, al lui Iuda și al lui Simon? Și nu sînt surorile Lui aici între noi?`` Și găseau o pricină de poticnire în El. 4 Dar Isus le -a zis: ,,Un prooroc nu este disprețuit decît în patria Lui, între rudele Lui și în casa Lui.`` 5 N`a putut să facă nici o minune acolo, ci doar Și -a pus mînile peste cîțiva bolnavi ... i -a întrebat: ,,Cîte pîni aveți? Duceți-vă de vedeți.`` S`au dus de au văzut cîte pîni au, și au răspuns: ,,Cinci, și doi pești.`` 39 Atunci le -a poruncit să -i așeze pe toți, cete-cete, pe iarba verde. 40 Și au șezut jos în cete de cîte o sută și de cîte cincizeci. 41 El a luat cele cinci pîni și cei doi pești. Și -a ridicat ochii spre cer, și a rostit binecuvîntarea. Apoi a frînt pînile și le -a ... 54 Cînd au ieșit din corabie, oamenii au cunoscut îndată pe Isus, 55 au alergat prin toate împrejurimile, și au început să aducă pe bolnavi în paturi, pretutindeni pe unde se auzea că era El. 56 Oriunde intra El, ... ... din casele voastre: căci oricine va mînca pîne dospită, din ziua întîi pînă în ziua a șaptea, va fi nimicit din Israel. 16 În ziua dintîi veți avea o adunare de sărbătoare sfîntă; și în ziua a șaptea, veți avea o adunare de sărbătoare sfîntă. Să nu faceți nici o muncă în zilele acelea; veți putea numai să pregătiți mîncarea fiecărui ins. 17 Să țineți sărbătoarea azimilor, căci chiar în ziua aceea voi scoate oștile voastre din țara Egiptului; să țineți ziua aceea ca o lege vecinică pentru urmașii voștri. 18 În luna întîi, din a patrusprezecea zi a lunii, seara, să mîncați azimi, pînă în seara zilei a douăzeci și una a lunii. 19 Timp de șapte zile, să nu se găsească aluat în casele voastre; căci oricine va mînca pîne dospită, va fi nimicit din adunarea lui Israel, fie străin, fie băștinaș. 20 Să nu mîncați pîne dospită ... a zis: ,,Duceți-vă de luați un miel pentru familiile voastre, și junghiați Paștele. 22 Să luați apoi un mănunchi de isop, să -l muiați în Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TĂIA ÎN DOUARezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru TĂIA ÎN DOUA. ... ALTÉRN , - Ă , alterne , adj . Unghiuri alterne ( interne ( În sintagmele ) sau externe ) = fiecare dintre cele două perechi de unghiuri formate de o parte și de alta a două drepte tăiate de o ... ... NEEUCLIDIÁNĂ adj . Geometrie neeuclidiană ( În sintagma ) = ramură a geometriei în care se infirmă postulatul lui Euclid privitor la două drepte paralele tăiate de o secantă . [ Pr . : - e - u - cli - di - a - ] - Ne - + euclidian ... ... DESCHÍDE , deschíd , vb . III . 1. Tranz . A da la o parte , a împinge în lături o ușă , o fereastră , un capac etc . care închide ceva . 2. Tranz . A desface , a face să nu mai fie ... p . anal . despre valuri ) A se despica , a se crăpa . 5. Tranz . ( Adesea fig . ) A săpa , a tăia , a croi un drum , o șosea , o cărare . 6. Tranz . A porni o acțiune ( juridică ) , a face începutul ; a ... Tranz . A face să ia naștere , să funcționeze , a înființa , a organiza o școală , o instituție etc . 8. Tranz . ( În expr . ) A deschide o paranteză = a pune primul dintre cele două semne care formează o paranteză ; fig . a face ... colorate ) A căpăta o nuanță mai luminoasă , mai apropiată de alb . 10. Refl . ( Despre vocale ) A trece din seria vocalelor închise în ... a unui pisc ; margine a unui șanț , a unei păduri etc . 4. Ascuțiș al unor instrumente de tăiat ; tăiș . 5. ( În sintagma ) Buză de bandaj = partea proeminentă a bandajului montat pe roțile autovehiculelor de cale ferată , care servește la menținerea și la conducerea vehiculului ... ... f . 1. Persoană care colaborează la un ziar sau la o publicație periodică , trimițând spre publicare informații din locul unde se află . 2. Persoană care , în lipsa părinților unui elev , are răspunderea acestuia față de autoritățile școlare . 3. ( Rar ) Persoană cu care cineva este în corespondență . II. Adj . ( În sintagmele ) Membru corespondent = membru al unei academii sau al altei instituții științifice având aceleași obligații și drepturi ca și un membru activ , cu excepția dreptului ... |
||