Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: TĂGĂDUI

  Vezi și:TĂGĂDUIALĂ, TĂGĂDUIRE, ABNEGA, CONTESTA, CUNOAȘTE, DENEGA, DEZICE, NEGA, NETĂGĂDUIT, PATENT ... Mai multe din DEX...

TĂGĂDUIT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TĂGĂDUÍT, -Ă, tăgăduiți, -te, adj. Care poate fi pus la îndoială, contestat. - V. tăgădui.

Sursa : DEX '98

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru TĂGĂDUIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 69 pentru TĂGĂDUIT.

Carol Scrob - Lacrămile

... Când două brațe albe     Te strâng la piept cu dor, Și o voce iubitoare     Șopteste cu amor, Atuncea fericirea     N-o poți,     N-o poți tăgădui, Căci lacrămi o trădează!     Ah! dulce-i a iubi! Dar când doi ochi ca cerul     La care te închini Nu vor să te ...

 

Ion Luca Caragiale - Pastramă trufanda

Ion Luca Caragiale - Pastramă trufanda Pastramă trufanda de Ion Luca Caragiale În portul Kavalei, de pe coastele Archipelagului — până nu se pomenea de vase cu abur — într-o dimineață se pregătea o corabie mare, încărcată cu mărfuri și cu mulți călători, să pornească spre coastele de răsărit, la Iafa, în Asia Mică. Între călătorii aceia, se afla și unul Iusuf, un negustoraș, mergând la Ierusalim după daraveri. Omul se suise de cu vreme pe corabie, să-și găsească loc bun și se așezase jos turcește, pe chilimul lui, mai la o parte, ca să nu stea în drumul corăbierilor, cari umblau de colo până colo serta-ferta, strângând fringhiile și-ntinzând pânzele, ca pe orce vas când mai sunt câteva clipe până să pornească dezlegat în largul apelor. Iusuf sta liniștit și trăgea ciubuc, cu gândul pe de o parte la drumul lung ce-l avea de făcut, pe de alta la casa pe care și-o părăsea de nevoie... Când erau toate aproape gata, și căpitanul se suia la locul său, să dea semn de plecare, s-aude de pe mal, pân zgomotul și forfoteala mulțimii de lume — unii cu treabă, alții numai așa gură- ...

 

Alecu Donici - Țăranul și oaia

Alecu Donici - Ţăranul şi oaia Țăranul și oaia de Alecu Donici Țăranul au fost tras pe oaie-n judecată, Cu reclamație de criminală faptă. Iar vulpea, pe atunci fiind judecătoare, Îndată au luat pricina-n cercetare Și, după formi, întâi chemări s-au rânduit Atât pârâtei oi, cât și jeluitor, Trimise înadins prin vrednic slujitor, Și-adeverințele la tact s-au priimit. Iar la înfățișare Țăranul au propus aceste următoare: — Cutare lună, zi, cinstită judecată! La mine doi claponi pieriră din poiată, A căror penele și puful au rămas, Și oaia singură cu păsările-au mas. Dar oaia au răspuns Că-asemene prepus, De sine-i prihănit, Căci toată noaptea ea atuncea au dormit; Că oaia furtișag nu are din natură, Precum vecinii câini vor spune lămurit, Și mai vârtos că ea nu pune carne-n gură. Deci dar, s-au hotărât: "Așa precum pârâta nu au tăgăduit, Că cu acei claponi au mas într-o ogradă, Apoi e îndestul de sigură dovadă, Că ea, puternică, pe slabi au biruit; Și prin urmare dar, nu cred că s-au răbdat Să nu-i fi ospătat. Pentru aceasta eu în cuget zic curat: Ca păgubașului pielcica să ...

 

Alexei Mateevici - Unirea culturală

... venit. Asta o arată acele mijloace culturale, care le au moldovenii din Basarabia astăzi și care nu leau avut mai înainte. Astăzi nimeni nu poate tăgădui că prin schimbarea împrejurărilor politice limba și viața noastră este recunoscută de stăpânirea sub care ne aflăm, la asta mai înainte nici nu ne gândeam ...

 

Gheorghe Asachi - Iubirea de patrie

... pre ceilalți oameni.â€� Nu te lăsa ademenit de această filozofie defăimată. Caracterul ei este a înjosi pre om, a-i tăgădui virtuțile sale, a numi deșertăciune, nebunie și destrămare toate acele ce-l înalță. A înșira o mulțime de cuvinte pompoase pentru ...

 

Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. V., autorul "Primăverii amorului"

Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. V., autorul "Primăverii amorului" Epistolă Dlui I. V., autorul "Primăverii amorului" de Grigore Alexandrescu Tu, care-ai fost din pruncie al muzelor favorit, Și ca strămoșască-avere geniul l-ai moștenit, Cântător al primăverii, ce ai darul a plăcea, A fi-nalt cu deslușire, simplu fără a cădea, Care lucruri mici de sine știi să le mărești frumos, Și să nu zici niciodată cuvânt ce-ar fi de prisos, Dacă mai gândești și astăzi cum atuncea socoteai, Când hotărât de natură să fiu poet mă credeai, Făr-a-ți vorbi de folosul bunelor tale poveți, La a mea nedeslușire, alerg încă să mă-nveți. Când nențeleasa natură, din sânu-i cel roditor, Cu talentul poeziei naște pe un muritor, (Fără să mergem departe, atât aș dori să-mi spui), Hotărăște deodată și felul scrierii lui? Mulți îmi zic cum că aceasta nu e de tăgăduit Și că tot omul s-apleacă la ce este mai pornit; Că acela ce-n tragedii face patimi a vorbi Nu poate și-n elegie chinurile a descri. Dacă iar în cea din urmă știi ...

 

Iancu Văcărescu - Bineînțeleșii

Iancu Văcărescu - Bineînţeleşii Bineînțeleșii de Iancu Văcărescu ( Dialog ) Apărută în volumul Colecție din poeziile d-lui marelui logofăt I. Văcărescu , cap. Epigrame (1848) Preotului, ce citise Pe una ce-n grab' murise, Zicea o cocoană bună: "— Șade rău să spui minciună ! L-alții n-ai tăgăduit-o, C-ai fost d-ai și spovedit-o ! Părinte-o socotești glumă ? Ori nu știi ce este ciumă ? Astfel cugetă creștinii, Să zmreduiești toți vecinii ? Nu știi că-ți rîdică daru ? Dar an nu băuș paharu ? Ba două pahare rele, Doi feciori nu-s bagatele !" Fără multă judecată Preotu răspunse-ndată: "— Cocoană, ce-ți spun nu crede Cîți cu ochii lor nu vede ! Paharele seci sînt rele; Dar nu-s astfel ale mele. Zeu, Dumnezeu, le beau pline, Și eu cîte beau ? puține ! Nu le număr să țiu minte ! Că opt abia-mi ud un dinte; Și mi-au spus mulți că e-a minții, Des așa tot să-mi spăl dinții, De a cărora păstrare Îngrijesc ca lucru

 

Ienăchiță Văcărescu - De-a avea milostivire

... a avea milostivire de Ienăchiță Văcărescu De-a avea milostivire, Nu-i lucru pâste fire, Și cei ce au simțire Nu pot tăgădui

 

Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnații

Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnaţii De cînd ploaia cu cîrnații de Anton Pann Demult, în vremea uitată, 0 muiere cînd dregea, De bărbatul ajutată, Cele de lipsă-n argea, Săpînd ei din întîmplare La iepe să facă loc, Au dat peste o căldăre Plină cu gălbinet foc. 0 scot d-acolo îndată, În casă sup pat o duc; Fiind și o groapă gată, Aici iară o astrunc, Zicînd barbatul muierii: - Să taci, nevastă, cît poți, Că de vor afla boierii, Ni-i ia îndată pe toți. Ea fiind ca într-o parte, Fără de creieri în cap, Că tot așa seci au parte, Alți mai cu minte nu sap, Să tacă mijloc nu fuse, Taina inima-i rodea, Ș-apucînd, sori-sei spuse Că ea o tăcea gîndea. Soru-sa și ea îndată La bărbatul său a spus, Și el, fără judecată, De frate-său n-au ascuns. Frăte-său la altul iară Să o spuie au putut Și așa mai toți aflară Și tot satul au știut. Deci cel ce găsește banii, Trăgînd c-urechea prin sat, Văzînd că știu și dușmanii De ceea ce s-a-ntîmplat, Pricepu că vestea asta ...

 

Ion Luca Caragiale - Articol de reportaj

Ion Luca Caragiale - Articol de reportaj Articol de reportaj de Ion Luca Caragiale Soliditatea informațiilor mele. Reportajul ca gen literar. Profesor dr. Leyden. Părerea doctorului german despre România. Microbul bolii. Băile reci. A. Sa Principesa Maria. M. Sa Regele. Criza culminantă. Prințul e salvat. Convalesccnță. Un coș cu fragi. Temeri de nouă complicațiuni. Iarăși dr. Leyden. Concluziune. Bârfitorii interesați. Post-scriptum. SOLIDITATEA INFORMAȚIILOR MELE Cu toate afirmațiile răuvoitoare ale acelora ce în zilele de spaimă prin care au trebuit să treacă Dinastia și Națiunea noastră, aveau tot interesul să tăgăduiască soliditatea informațiilor mele și autenticitatea sau, cel puțin seriozitatea izvoarelor de unde le culeg de obicei, tinzând astfel aceia să arunce, prin mijloace de concurență neleală, discreditul asupra articolelor mele de reportaj și să lovească prin urmare în popularitatea și tirajul Foiei interesante, la care am onoarea să colaborez ca reporter; cu toate acele informații răuvoitoare, o repet, eu sunt fericit a constata că nu a putut nimeni să-mi dea până acuma o dezmințire serioasă, că toate știrile mele au rămas și vor rămânea în picioare. A. Sa Regală prințul Ferdinand, fiind acuma afară de orice pericol, e o plăcere ...

 

Ion Luca Caragiale - Cometa Falb

Ion Luca Caragiale - Cometa Falb Cometa Falb de Ion Luca Caragiale [COMETA FALB] Ziua de 1 noemvrie a trecut, din norocire, ca toate zilele. Sinistra proorocire astronomică a renumitului geolog austriac nu s-a izbîndit : Falb propune și Dumnezeu dispune. Atît mai bine ! Acu, că ni-i spiritul mai limpede și inima mai liniștită, aș putea face o prinsoare : Dintre cîți știau de spusa lui Falb, de la cel mai din urmă poltron pînă la cel mai hotărît disprețuitor al morții, nici un om în toate mințile n-a fost, la apropierea ceasului, cu desăvîrșire lipsit de grije ; dacă nu de grije, măcar de un neastîmpăr neplăcut ; dacă nici de asta, măcar de o netălmăcită și furnicătoare nerăbdare. * Cam cu vreo săptămînă înainte de ziua fatală, am citit cu sfințenie toate gazetele, urmărind numai și numai știrile despre sfîrșitul lumii. Notițele, reportajurile și interviewurile ziarelor în privința tristului sfîrșit al planetei nu mi-erau însă de ajuns. Îmi trebuia ceva mai pe larg. Să spun însă în treacăt ce lucru ciudat se petrecea în spiritul meu : pe de o parte căutam cu dinadinsul să găsesc păreri savante cari să tăgăduiască posibilitatea ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TĂGĂDUIT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru TĂGĂDUIT.

TĂGĂDUIALĂ

... TĂGĂDUIÁLĂ , tăgăduieli , s . f . Faptul de a tăgădui ; negare , contestare ; tăgadă , tăgăduire , tăgăduință . [ Pr . : - du - ia - ] - Tăgădui

 

TĂGĂDUIRE

... TĂGĂDUÍRE , tăgăduiri , s . f . Acțiunea de a tăgădui și rezultatul ei ; tăgăduială . - V. tăgădui

 

ABNEGA

... ABNEGÁ , abnég , vb . I . Tranz . A tăgădui

 

CONTESTA

... vb . I . Tranz . A nu recunoaște dreptul sau valoarea cuiva sau a ceva , existența sau necesitatea unui lucru ; a tăgădui

 

CUNOAȘTE

... se băga de seamă , a se remarca , a se descoperi . 5. Tranz . A admite adevărul ; a nu tăgădui . 6. Intranz . ( Rar ) A - și arăta recunoștința pentru ceva ; a răsplăti . 7. Tranz . A admite calitatea sau titlul cuiva ...

 

DENEGA

... DENEGÁ , denég , vb . I . Tranz . ( Înv . ) 1. A nega , a tăgădui

 

DEZICE

... DEZÍCE , dezíc , vb . III . Tranz . A contrazice , a nega , a tăgădui

 

NEGA

... necesitatea , obligativitatea unui lucru , a unui fenomen etc . ; a nu recunoaște , a nu admite un fapt ; a tăgădui

 

NETĂGĂDUIT

NETĂGĂDUÍT , - Ă , netăgăduiți , - te , adj . Care nu se ( poate ) pune la îndoială , care nu se mai discută ( atât este de evident ) ; neîndoios , indiscutabil , incontestabil , necontestat ; p . ext . cert , categoric . - Ne - +

 

PATENT

... PATÉNT^3 s . n . v . patentă . PATÉNT^2 , - Ă , patenți , - te , adj . ( Despre acțiuni sau manifestări ale omului ) Care nu se poate tăgădui ; de netăgăduit , evident ; autentic . PATÉNT^1 , - Ă , patenți , - te , adj . ( Despre sisteme și obiecte tehnice ) Construit în chip special pentru a prezenta garanții ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...